Festivalul creditelor începe să ia avânt

După relaxarea continuă a politicii monetare de către Banca Națională a Moldovei, băncile au început să ieftinească împrumuturile. În luna iunie 2023, Republica Moldova a înregistrat o creștere a volumului creditelor noi acordate cu 0,8% față de luna anterioară, conform datelor băncii centrale. Totalul creditelor noi acordate în această perioadă a atins suma de 4 117,2 milioane lei.

Din totalul creditelor noi, cea mai mare parte, adică 67,3%, au fost credite în moneda națională, însumând 2 771,1 milioane lei. Aceasta a reprezentat o creștere de 1,8% comparativ cu luna precedentă. Pe de altă parte, creditele în valută au alcătuit 32,7% din totalul creditelor noi acordate.

În ceea ce privește ratele medii ale creditelor, s-au înregistrat schimbări în funcție de moneda în care au fost contractate. Astfel, rata medie nominală la creditele noi acordate în moneda națională a înregistrat o scădere de 0,75 puncte procentuale, ajungând la 12,61%. În același timp, rata medie la creditele în valută a crescut cu 0,34 puncte procentuale, atingând 6,36%.

În ceea ce privește termenele de acordare, creditele cu o durată între 2 și 5 ani au fost cele mai solicitate, reprezentând 58,7% din totalul creditelor acordate. În cadrul acestui segment, persoanele juridice au contractat 38,2% din totalul creditelor.

Societățile comerciale nefinanciare au înregistrat o creștere semnificativă în obținerea de credite noi, acestea contractând aproximativ 64,7% din totalul creditelor acordate în luna iunie 2023.

Pe de altă parte, persoanele fizice au contractat credite în valoare de 1 159,8 milioane lei, înregistrând o creștere de 1,6% față de luna precedentă. Din aceste credite, 79,8% au fost destinate consumului, iar majoritatea (791,0 milioane lei) au fost acordate în moneda națională pe termene de la 2 până la 5 ani.

Creditele imobiliare au reprezentat 19,3% din totalul creditelor acordate persoanelor fizice, cu 83,2% din acestea fiind contractate în moneda națională.

În ceea ce privește ratele medii, creditele de consum acordate în moneda națională au înregistrat o scădere de 1,18 puncte procentuale, ajungând la 13,67%. În același timp, ratele medii la creditele în moneda națională pentru procurarea de imobile au scăzut cu 0,03 puncte procentuale, atingând 11,55%.

Comparativ cu luna precedentă, persoanele juridice au solicitat mai multe credite în moneda națională (+2,8%), în timp ce volumul creditelor în valută s-a diminuat cu 2,9%. Interesant de menționat este faptul că creditele atașate la cursul valutei au crescut de 3,4 ori.

În final, rata medie la creditele acordate persoanelor juridice în moneda națională s-a micșorat cu 0,62 puncte procentuale, ajungând la nivelul de 12,05%, în timp ce rata medie la creditele în valută s-a majorat cu 0,36 puncte procentuale, ajungând la 6,33%.

Aceste date reflectă evoluția creditelor în Republica Moldova în luna iunie 2023, arătând o creștere semnificativă a volumului de credite acordate, cu o atenție deosebită acordată creditelor în moneda națională.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#consum #populație #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.