Fiecare moldovean are cel puțin un card: 49 miliarde de lei au fost tranzacționați digital

05 Nov. 2025, 09:58
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
05 Nov. 2025, 09:58 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Moldovenii renunță treptat la numerar și aleg tot mai des plățile digitale. Cardurile bancare și portofelele electronice prin telefon devin principalele instrumente de plată în Republica Moldova. Banca Națională a Moldovei precizează că la sfârșitul primului semestru al anului curent în circulație erau aproape 4 milioane de carduri bancare – ceea ce înseamnă că, în medie, fiecare locuitor deține cel puțin un card.

Potrivit BNM, plățile fără numerar (PFN) reprezintă deja 90,5% din totalul tranzacțiilor făcute de deținătorii de carduri, iar retragerile de numerar din bancomate reprezintă doar 9,5%. „Această tendință indică o creștere puternică a adoptării plăților electronice, o preferință tot mai mare pentru comoditate și rapiditate în tranzacții, precum și o diminuare a dependenței de numerar în economia zilnică”, explică Banca Națională, într-un răspuns pentru IPN.md.

În primele șase luni ale acestui an, oamenii au efectuat peste 144 de milioane de plăți fără numerar, în valoare totală de 49 de miliarde de lei. În comparație, retragerea de bani de la bancomate a avut loc doar în 15 milioane de cazuri, dar pentru sume mai mari – în total 49,4 miliarde de lei. Astfel, plățile digitale sunt mai frecvente, chiar dacă de valori mai mici, iar numerarul este folosit tot mai rar.

Potrivit BNM, pe termen lung, creșterea plăților PFN este vizibilă. Pe parcursul ultimilor cinci ani, plățile au înregistrat o medie anuală de creștere de 36,7% ca număr și 38,7% ca valoare.

Diferențele între orașe și sate persistă. În Chișinău se află aproape 60% dintre terminale. Accesul la plățile digitale este mai redus în localitățile mici, deși infrastructura se extinde treptat.

Lansarea sistemului MIA plăți instant, în 2024, a impulsionat această tendință, permițând transferuri rapide, inclusiv către stat. Din vara acestui an, prin MIA pot fi achitate direct din aplicațiile mobile peste 120 de servicii publice, fără comisioane.

BNM estimează că procesul de digitalizare va continua în ritm accelerat și în anii următori, impulsionat de aderarea Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) în octombrie 2025, precum și de extinderea sistemelor de plăți instant.

Instituția subliniază că toate plățile digitale sunt protejate prin tehnologii avansate, inclusiv criptarea datelor și autentificarea în doi pași, iar pentru a combate riscurile de fraudă online, BNM desfășoară în permanență campanii de educație financiară dedicate populației.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

21 Apr. 2026, 20:17
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Apr. 2026, 20:17 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor
Președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură, Serghei Ivanov, a criticat modul în care este finanțat sectorul agricol. El afirmă că, în pofida laudelor venite din partea autorităților, agricultura rămâne subfinanțată și tot mai dependentă de credite.

„Nu avem ce ascunde. Se spune că sectorul bancar stă foarte bine la creditarea agriculturii și că există creștere. Este adevărat, s-au creditat mai mulți agricultori, dar per total asta înseamnă că povara datoriilor crește în spate”, a declarat Ivanov.

Potrivit acestuia, creșterea creditării nu reflectă dezvoltarea sectorului, ci dimpotrivă, indică o decapitalizare a agriculturii, fermierii fiind nevoiți să apeleze tot mai mult la bani împrumutați.

Ivanov atrage atenția că agricultura primește doar 5% din totalul creditelor din economie, în condițiile în care generează aproximativ 45% din exporturile Republicii Moldova.
„Practic, motorul economiei noastre stă în doar 5% din creditare. Este o rușine”, a subliniat acesta.

Un alt aspect îngrijorător, spune oficialul, este lipsa de transparență privind volumul finanțărilor din zona microcreditării, unde dobânzile sunt mult mai mari.

În același timp, datele prezentate pentru anul 2025 arată că peste 400 de agricultori au înregistrat întârzieri la plata creditelor de peste 60 de zile, ceea ce îi plasează într-o categorie de risc ridicat și le reduce semnificativ accesul la finanțare bancară.

„În momentul în care există întârzieri de peste 60 de zile, agricultorul nu mai este considerat fiabil. Băncile fie nu îl mai creditează, fie o fac cu costuri mari. În aceste condiții, oamenii sunt împinși spre microfinanțare, unde dobânzile sunt de câteva ori mai mari”, a explicat Ivanov.

În opinia sa, această situație generează pierderi nu doar pentru fermieri, ci și pentru stat, care ratează venituri importante din economie.
„Este o situație foarte critică și sperăm să fie conștientizată la nivel de decizie”, a conchis președintele Comisiei agricultură.