Fiica lui Aleksandr Dughin, ideologul lui Putin, aruncată în aer, la Moscova

Fiica lui Aleksandr Dughin, Daria, a murit în urma exploziei mașinii în care se afla.

Jeep-ul Land Cruiser Prado al Dariei Dughina, fiica celebrului „filosof” rus și propagandist al lui Putin, Aleksandr Dughin, a fost aruncat în aer în suburbiile Moscovei.

Daria Dughina, Alexandr Dughin și mașina în care se afla aceasta, după explozie. Foto: Nexta TV via

Explozia a avut loc pe autostrada Mozhaisky, în apropiere de satul Velyki Vyazemy. Fata se afla în mașină în momentul exploziei și a murit pe loc. Potrivit martorilor oculari, mașina a explodat în timp ce aceasta o conducea.

Potrivit propagandiștilor ruși, Dughin, consilierul președintelui Federației Ruse Putin, ar fi trebuit să călătorească în mașina care a fost aruncată în aer, dar în ultimul moment s-a urcat într-o altă mașină.

Fiica lui a fost recent inclusă pe lista de sancțiuni a Marii Britanii, deoarece și-a ajutat tatăl să răspândească ideologia „lumii ruse”.

Conform Wikipedia, Aleksandr Gelievici Dughin (rusă: Александр Гельевич Дугин) (n. 7 ianuarie 1962) este un geopolitician,

filosof, sociolog și politician rus. Este cunoscut pentru vederile sale considerate fasciste și a avut legături strânse cu Kremlinul și armata rusă. De asemenea, este președintele Partidului Eurasiatic – mișcare ce pledează pentru edificarea unui suprastat eurasiatic capabil să se opună hegemoniei americane. A scris mai multe cărți de geopolitică, printre care și Bazele geopoliticii (1997). Conceptual, Dughin caută să îmbine tradiția geopoliticii clasice germane cu cea a gîndirii panslaviste, precum și cu mistica teosofică rusească.

Dughin provine dintr-o familie de militari. Tatăl său a ocupat un post înalt în serviciul de informații al armatei sovietice; mama sa este doctor. În 1979, Dughin a intrat la Institutul de Aviație din Moscova. Tatăl său l-a ajutat în obținerea unui loc de muncă în arhivele KGB-ul, unde, într-un final, el a găsit ceea ce-l interesa cu adevarat – lucrări interzise publicului larg din URSS, aceste scrieri abordând teme precum fascismul, eurasianismul, misticismul și diversele religii ale lumii.

#ideolog #Dughin #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.