Fiica lui Putin a fost promovată ca să ajute economia în prăbușire a Rusiei. Va conduce un mare grup de lobby

Fiica președintelui rus Vladimir Putin, Katerina Tihonova, a fost numită copreședintă a unui grup care consiliază pe tema importurilor Rusiei, într-o încercare aparentă de a ajuta economia Moscovei, care are dificultăți din cauza sancțiunilor.

Institutul de știri de stat RBC a anunțat miercuri, 13 iulie, că Tihonova, în vârstă de 35 de ani, despre care se crede că este fiica cea mică a lui Putin, a fost numită copreședinte al consiliului de coordonare pentru înlocuirea importurilor al Uniunii Industriașilor și Antreprenorilor din Rusia (RSPP), potrivit newsweek.com.

RSPP, înființată în iunie 1990, este o organizație neguvernamentală care promovează interesele comunității de afaceri din Rusia. Potrivit site-ului său web, grupul a fost înființat pentru a promova interesele de afaceri rusești în Rusia și în străinătate.

Unele sancțiuni care au fost impuse Rusiei ca răspuns la invazia Ucrainei de către Putin din 24 februarie includ oprirea achizițiilor de energie rusă, înghețarea accesului la unele dintre rezervele valutare ale țării și blocarea Rusiei de la accesul la sistemul bancar global SWIFT.

De atunci, Rusia a experimentat o penurie de bunuri esențiale, în timp ce economia țării a cunoscut o scădere. Datele produse luna trecută de Serviciul Federal de Statistică al Rusiei privind starea economiei țării au indicat că producția a scăzut într-un număr de sectoare.

La începutul acestei luni, instituția neguvernamentală de dezvoltare Innopraktika a declarat pentru RBC că Tikhonova, o fostă dansatoare competitivă devenită director tehnic, a primit o ofertă de a se alătura consiliului, dar nu a fost încă de acord. În prezent, conduce Innopraktika și este directorul a două inițiative ale Universității de Stat din Moscova: Fundația Națională pentru Dezvoltare Intelectuală (NIDF) și Centrul Național de Rezervă Intelectuală (NIRC).

Președintele rus este în mod notoriu foarte discret în ceea ce privește viața sa personală și a refuzat să recunoască public numele copiilor săi. Însă în aprilie, Departamentul de Trezorerie al SUA le-a identificat pe Tihonova și pe Maria Vladimirovna Voronțova drept fiicele sale sancționate din cauza războiului din Ucraina.

„Katerina Vladimirovna Tihonova și Maria Vladimirovna Voronțova sunt fiicele președintelui rus Putin”, a spus departamentul la acea vreme. „Tihonova este un director de tehnologie a cărui activitate susține GoR și industria de apărare. Voronțova conduce programe finanțate de stat care au primit miliarde de dolari de la Kremlin pentru cercetarea genetică și sunt supravegheate personal de Putin”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#fiica #criză #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.