Financial Times: Datoriile ridicate fac economia mondială mai fragilă decât era cu peste 40 de ani în urmă

16 Iun. 2022, 08:44
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Iun. 2022, 08:44 // Actual //  bani.md

Nivelurile extrem de ridicate ale datoriilor fac economia mondială mai fragilă decât era cu peste 40 de ani în urmă, scrie Martin Wolf, editorialist la Financial Times.

Inflaţie neaşteptat de mare, răz­boaie în mari regiuni producătoare de materii prime, salarii reale în scă­dere, încetinire a creşterii economice, temeri legate de înăsprirea politicii monetare şi turbulenţe pe pieţele de acţiuni, toate acestea se manifestă în economia mondială în zilele noastre. Acestea erau caracteristicile domi­nan­te ale economiei mondiale şi în anii ’70.

Perioada respectivă a luat sfârşit la începutul anilor ’80, cu o înăsprire monetară brutală în SUA, o redu­cere puternică a inflaţiei şi un val de crize ale datoriilor în ţările aflate în curs de dezvoltare. Perioada a fost de aseme­nea urmată de schimbări uria­şe de politică economică: modelul econo­mic keynesist a fost îngropat, pieţele muncii au fost liberalizate, companiile de stat au fost privatizate, iar econo­miile au fost deschise pentru comerţ.

Cât de apropiate sunt paralelele, în special cu anii ’70? Care sunt diferenţele? Şi putem învăţa din greşelile de atunci? Raportul Global Economic Prospects al Băncii Mondiale publicat recent încearcă să găsească răspunsuri la aceste între­bări, arată editorialistul FT.

Paralelele sunt clare, ca şi dife­renţele. Nu în ultimul rând, sunt gre­şeli de evitat: un optimism exagerat, o atitudine prea relaxată faţă de in­flaţia crescută, lipsa de protecţie a oame­nilor şi economiilor vulnerabile.
Oare suntem deja în stagflaţie? Răspunsul este „nu încă“, dar riscul există, scrie Martin Wolf.

Inflaţia este cu mult peste ţintă aproape peste tot. Ca şi în anii ’70, acest lucru se datorează parţial unor şocuri excepţionale. Mai important este riscul ca această inflaţie să devină inclusă în aşteptări şi astfel în economii.

Parte a motivului pentru care acest risc s-a intensificat în anii ’70 a fost legat de eşecul în a recu­noaşte la timp încetinirea ratei de creştere potenţială.

Astăzi, în mod similar, optimiştii presupun că tendinţele pre-pandemice de creştere vor continua.

Totuşi, Banca Mondială argumentează că în anii 2020 ca întreg, creşterea potenţială la nivel mondial este aşteptată să încetinească cu 0,6% sub media din anii 2010.

Ecourile din anii ’70 sunt puternice: inflaţie peste aşteptări, şocuri majore şi slăbire a creşterii. Dar diferenţele sunt în acelaşi timp încurajatoare. Preţul real al petrolului a urcat mult mai puternic între anii 1973-1981 decât acum. Inflaţia mondială este mai puţin extinsă decât a devenit în anii ’70. Şi totuşi, inflaţia ar putea deveni şi acum mai extinsă cu cât persistă mai mult.

Cadrele politicii monetare sunt de asemenea mai credibile şi mai concentrate pe stabilitatea preţurilor decât în anii ’70. Însă acest lucru s-a schimbat uşor în ultima vreme, mai ales în SUA. Strategii au tins să dea vina pentru inflaţie pe factori temporari şi în anii ’70, după cum s-a întâmplat şi în zilele noastre.

Economiile sunt, e adevărat, mai flexible acum decât în anii ’70. Însă intensificarea protecţionismului ar putea duce la o inversare în această privinţă. Preţurile energiei sunt în continuare importante. Într-un final, politica fiscală este aşteptată să fie mai puţin expansionistă de această dată.
Teoria că lucrurile vor fi foarte diferite de această dată este plauzibilă, dar departe de a prezenta siguranţă, scrie editorialistul Financial Times.

Mai presus de orice, dacă aceasta se va dovedi adevărată depinde de ce vor face strategii. Aceştia trebuie să evite greşeala de a permite inflaţiei să scape de sub control, cum au făcut în anii ’70. Însă acţiunile ferme creează în acelaşi timp pericole, cel mai evident legate de o încetinire pronunţată.
Este posibil ca schimbările demografice, încetinirea schimbărilor tehnologice, deglobalizarea, epuizarea oportunităţilor de creştere din trecut şi populismul în creştere să slăbească forţele dezinflaţioniste pe termen lung, iar acest lucru ar îngreuna şi mai mult eforturile de atingere şi susţinere a unei inflaţii scăzute.

Un pericol evident apare în cel mai important aspect în care economia mondial pare mai fragilă decât cu 40 de ani în urmă: volumul datoriilor, în special al celor exprimate în valută. Dacă înăsprirea politicii monetare este considerabilă şi prelungită, pot apărea crize ale datoriilor urâte şi costisitoare, avertizează Martin Wolf. Poate că băncile sunt mai bine poziţionate pentru un astfel de şoc decât la începutul anilor ’80, însă poate că nu acelaşi lucru este valabil în cazul debitorilor.

De asemenea, a fi sigur că şocurile la adresa economiei reale s-au sfârşit denotă prea mult optimism, potrivit editorialistului Financial Times.

„Am lucrat ca economist la Banca Mondială în anii ‘70“, scrie Martin Wolf. „Ce-mi amintesc cel mai mult din perioada respectivă este nesiguranţa generală: nu aveam nicio idee despre ce se va întâmpla mai departe. S-au făcut multe greşeli, unele din optimism exagerat, altele din panică. Trecutul nu se repetă, dar rimează. Să nu ignorăm poezia timpului“.

Realitatea Live

12 Ian. 2026, 10:00
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
12 Ian. 2026, 10:00 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova a importat în perioada 2023–2025 echipamente pentru irigare și protecția plantelor în valoare totală de 136,4 milioane de lei, însă structura achizițiilor arată o orientare dezechilibrată: aproape toți banii au fost cheltuiți pentru stropirea culturilor cu pesticide, nu pentru irigare, potrivit unei analize de piață.

„Pulverizatoarele pentru produse de protecție a plantelor (pesticide, erbicide) au reprezentat 129,7 milioane lei, adică 95,1% din valoarea totală a importurilor. Restul echipamentelor, sisteme de irigare, drone agricole, instalații de fertilizare și nebulizatoare au împărțit doar 4,9% din piață”, constată economistul Iurie Rija.

În timp ce fermierii investesc masiv în combaterea bolilor și dăunătorilor, irigarea modernă rămâne aproape ignorată: instalațiile de ploaie artificială au avut importuri de doar 692 mii lei în trei ani, iar sistemele de fertilizare lichidă – 1,5 milioane lei, toate achiziționate într-un singur an.

„După un vârf de 69,2 milioane lei în 2023, importurile de echipamente agricole au căzut dramatic în 2024 la doar 7,8 milioane lei, de aproape nouă ori mai puțin. În 2025, piața și-a revenit parțial la 59,4 milioane lei, adică 86% din nivelul record din 2023”, susține Rija.

Cel mai volatil segment a fost cel al pulverizatoarelor pentru pesticide. în anul 2023 au fost importate în sumă de 66 milioane lei în 2023, 6 milioane lei în 2024 și 57,7 milioane lei în 2025

În schimb, dronele agricole au explodat în 2025: importurile au crescut de 14 ori față de anul precedent, ajungând la 1,14 milioane lei.

Din punct de vedere geografic, piața este puternic concentrată. Astfel, din Statele Unite au fost importate în sumă 49 milioane lei (35,9%), Brazilia – 29,1 milioane lei (21,3%), Belgia – 24,3 milioane lei (17,8%), Olanda – 12,4 milioane lei (9,1%) și China – 7,4 milioane lei (5,5%).

SUA și Brazilia furnizează în special pulverizatoare profesionale de mare capacitate, în timp ce Europa vinde echipamente premium, cu prețuri chiar duble față de alternativele americane și braziliene. China domină segmentul low-cost și tehnologiile cu drone.

Piața este controlată de un nucleu restrâns de companii. Vadalex-Agro SRL este liderul absolut, cu importuri de aproape 39 milioane lei (29% din total), după ce și-a crescut achizițiile de aproape cinci ori în 2025. Urmează: Sati Tiraspol,  combinat Hleboprod – 24,3 milioane lei și WT Agroprofi – 14,2 milioane lei. Primele zece companii controlează 86% din piață, restul de 38 de firme împărțind doar 14%.

În trei ani, Moldova a importat 40 de pulverizatoare profesionale în valoare de 129,7 milioane lei. Prețurile variază în funcție de țară: Olanda și Belgia – peste 6 milioane lei per unitate, SUA și Brazilia – circa 4,1 milioane lei per unitate și China – sub 600 mii lei per unitate.

Aceasta arată o piață profund segmentată. FFermele mari cumpără tehnică premium, iar jucătorii mici testează soluții ieftine.

În ceea ce privește dronele, toate cele 14 unități importate în Moldova provin din China. Aproape 96% din piață este controlată de Dron Assistance SRL, care a importat 12 drone în valoare de 1,31 milioane lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!