Firma ministrei Catlabuga, subvenții de 11 milioane în 8 ani! Profit triplat în 2024

Compania VITABIOFARM, deținută integral de ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga, a beneficiat de 11 milioane de lei subvenții în ultimii opt ani, a declarat președintele Asociației Fermierilor, Alexandru Bădăru, în cadrul unei emisiuni la Vocea Basarabiei. Potrivit acestuia, compania activează în continuare cu ministra în calitate de fondator și principal acționar.

Bădăru a subliniat că nu acuză compania de ilegalități și nu știe care sunt exact impozitele achitate de aceasta. Totuși, el a făcut trimitere la afirmațiile deputatei Victoria Belous, care susține că unii agricultori primesc mai multe subvenții de la stat decât achită în taxe și impozite. „Nu știu dacă este și cazul companiei dumneaei, dar această discuție trebuie purtată transparent”, a declarat Bădăru.

VITABIOFARM este o firmă specializată în creșterea bovinelor și figurează în proprietatea Ludmilei Catlabuga. Conform declarației de venit, ministra a încasat în 2024 un salariu de 179,7 mii de lei.

Datele financiare ale companiei arată o evoluție puternic ascendentă: profitul s-a majorat de 3,5 ori în 2024 față de 2023, la o cifră de afaceri de 4,9 milioane de lei. Aceste evoluții, corelate cu subvențiile consistente din ultimii ani, ridică întrebări în spațiul public despre modul în care sunt distribuite resursele bugetare în sectorul agricol și despre transparența sistemului de subvenționare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#afaaceri #Catlabuga #comapnie #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a avertizat că Washingtonul ar putea fi obligat să returneze peste 2 trilioane de dolari altor state, în cazul în care Curtea Supremă va decide că introducerea tarifelor vamale a fost ilegală. Declarațiile au fost făcute pe platforma Truth Social, unde liderul american a calificat o astfel de perspectivă drept „o catastrofă pentru securitatea națională”.

„Cei care ne contestă la Curtea Supremă folosesc cifre reduse intenționat, ca să pară că ieșirea din această situație dezastruoasă, în care anarhiștii și bandiții ne-au împins, ar fi ușoară!”, a scris Trump.

Curtea Supremă a început săptămâna trecută examinarea dosarului privind legalitatea tarifelor, analizând dacă Trump a avut dreptul să introducă taxe pe baza Legii privind puterile economice internaționale de urgență. Dacă judecătorii vor decide că președintele și-a depășit atribuțiile, autoritățile americane vor fi nevoite să urmeze un proces mult mai complex pentru stabilirea tarifelor, ceea ce ar face imposibilă „cursa tarifară” începută în confruntarea cu China. În schimb, dacă instanța îi dă dreptate, politica tarifară a Casei Albe ar putea deveni și mai agresivă.

Trump a anunțat în aprilie 2025 introducerea tarifelor pentru importurile din 211 țări și teritorii. Pentru 86 dintre acestea taxele au crescut la niveluri între 11% și 50%, în timp ce majoritatea au primit o rată standard de 10%. Liderul american a justificat măsura afirmând că SUA au fost „jefuite, abuzate și exploatate” de state prietene și ostile deopotrivă. Ulterior, el a declarat că SUA câștigă aproximativ 2 miliarde de dolari pe zi din aceste tarife.

În august, Trump a semnat un nou decret tarifar. Majoritatea statelor au primit o rată de bază cuprinsă între 10–15%, iar taxele cele mai ridicate au fost aplicate Siriei, Laosului, Myanmarului și Elveției. În paralel, președintele a încurajat statele afectate să negocieze acorduri bilaterale pentru reducerea tarifelor. Până în prezent, SUA au încheiat astfel de acorduri cu șapte parteneri: Marea Britanie, Uniunea Europeană, Coreea de Sud, Japonia, Filipine, Vietnam și Indonezia — în schimbul reducerilor de 15–20%, aceștia s-au angajat la investiții masive în SUA, achiziții de produse energetice americane și cooperare politică și militară.

Anterior, Trump a promis că va distribui câte 2.000 de dolari fiecărui american, cu excepția celor cu venituri ridicate, sub forma „dividendelor din tarife”. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a precizat că aceste plăți ar putea fi oferite în mai multe forme, inclusiv prin facilități fiscale.