Fiscul își pregătește artileria grea! A sporit numărul vizitelor fiscale consultative

În raportul său de activitate, fiscul susține că a majorat numărul vizitelor fiscale cu caracter consultativ ale inspectorilor fiscali. Astfel pe parcursul semestrului I al anului 2023 au fost efectuate 9413 vizite fiscale, cu 3899 vizite mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent, sau cu 71%.

„S-a pus accent pe reducerea numărului controalelor fiscale operative, cu excepția celor efectuate în temeiul petițiilor, sesizărilor parvenite la Centrul unic de apel al Serviciului Fiscal de Stat, precum și în contextul combaterii activității ilicite, astfel pentru parcursul a 6 luni ale anului 2023 fiind efectuate 2465 controale fiscale operative”, se arată în documentul instituției.

Fiscul mai spune că 593 agenți economici au fost planificați pentru a fi supuși controalelor fiscale pentru anul 2023. Totodată, în șase luni a planificat 47 controale, inclusiv 2 persoane fizice, conform listelor lunare și 321 controale fiscale efectuate pe parcursul lunilor ianuarie-iunie 2023, conform listelor de control planificate anual/lunar.

Numărul controalelor fiscale în cadrul cărora au fost stabilite încălcări ale legislației fiscale, constituie 319 controale, astfel, rezultatul controalelor fiscale constituie 99,4%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#controale #Fisc #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Locuitorii municipiului Chișinău au avut în anul 2024 un profil de consum alimentar diferit față de media Uniunii Europene, cu un accent pe pâine, lactate și ouă, dar cu un consum mai redus de pește și uleiuri vegetale. Datele reies din statistica oficială privind consumul anual mediu de alimente pe persoană, comparate cu estimările pentru UE.

Potrivit datelor pentru 2024, un locuitor al Chișinăului a consumat, în medie, 86,8 kg de pâine și produse de panificație pe an, echivalentul a aproximativ 238 grame pe zi. Prin comparație, în Uniunea Europeană consumul mediu anual de pâine este estimat la 57,4 kg, adică circa 157 grame pe zi. Diferența indică o dependență mult mai mare de produsele de panificație în alimentația zilnică din Chișinău.

La capitolul carne, consumul anual în Chișinău a fost de 61,2 kg per persoană, ușor sub media UE, estimată la aproximativ 66 kg pe an. Astfel, dieta locală rămâne mai modestă în proteine animale comparativ cu standardele europene.

Consumul de lapte și produse lactate, exprimat în echivalent lapte a fost de 241,1 kg pe an în Chișinău. Deși UE raportează un consum mai redus de lapte lichid (circa 43,5 litri/an), luând în calcul toate produsele lactate, consumul total echivalent este mult mai mare, ceea ce face comparația directă mai puțin relevantă. Totuși, datele indică faptul că lactatele rămân importante în alimentație.

Diferențe se observă la uleiuri vegetale. În Chișinău, consumul mediu anual a fost de 9 litri per persoană, de peste două ori mai mare decât media UE, estimată la circa 4 kg pe an. Acest lucru sugerează un stil alimentar bazat mai frecvent pe prăjire și preparate cu conținut ridicat de grăsimi.

La ouă, Chișinăul depășește media europeană. În 2024, consumul a fost de 253 ouă pe persoană, față de 190–210 ouă anual în UE. Este unul dintre produsele unde diferența față de Europa este clar în favoarea consumului local.

În schimb, la zahăr, locuitorii Chișinăului consumă mai puțin decât media UE. În 2024, consumul anual a fost de 18 kg, apropiat de limita superioară a mediei europene, estimată la 16–17 kg, însă tendința este de scădere față de anii anteriori.

Un decalaj important apare la pește și produse din pește. În Chișinău, consumul mediu a fost de doar 16,2 kg pe an, mult sub media UE de aproximativ 22,9 kg, aflată la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu. Diferența reflectă atât prețurile mai ridicate ale peștelui, cât și tradițiile alimentare locale.

La cartofi, consumul în Chișinău a fost de 38 kg pe an, sub media UE, estimată la aproximativ 90 kg, dar apropiat de nivelurile din vestul Europei, unde consumul este mai redus. În schimb, consumul de legume a ajuns la 130,4 kg pe an, peste nivelul mediu european, iar cel de fructe – 82,3 kg, ușor sub media UE.