FMI scade perspectiva de creștere globală înainte de lunile „întunecate și incerte”

Această performanță economică slabă este explicată de FMI printr-o „inflație mai mare decât așteptările la nivel mondial, în special în Statele Unite și marile economii europene”, printr-o „încetinire mai mare decât se aștepta în China” ca urmare a izolării determinate de criza sanitară și, în sfârșit, de „consecințele negative din războiul din Ucraina”.

„Umbra pandemiei încă mai planează asupra economiei globale”, a declarat Pierre-Olivier Gourinchas, economist-șef al FMI. ”Criza sanitară este parțial responsabilă pentru încetinirea economiei din China și pentru creșterea inflației”.

Creșterea globală suferă de o deteriorare a situației economice în cele mai mari trei economii, și anume China, Statele Unite și Uniunea Europeană. Creșterea SUA este revizuită la 2,3% pentru 2022 (față de 3,7% prognozată în aprilie), iar reducerea puterii de cumpărare a gospodăriilor și înăsprirea politicii monetare au fost mult mai mari decât se aștepta, pe fondul inflației galopante.

În iunie, prețurile de consum au crescut cu 9,1% pe parcursul unui an, ceea ce nu s-a mai întâmplat în ultimii patruzeci de ani dincolo de Atlantic, ceea ce a determinat Fed (banca centrală americană) să-și majoreze ratele la un nivel record, de la aproape zero la începutul lui 2022 la 1,5% și 1,75% , acum.

„Întreruperi în lanțul de aprovizionare”

Această înăsprire a politicii monetare ar trebui să crească șomajul în următoarele luni, avertizează think tank-ul american Peterson Institute for International Economics, într-o notă publicată la începutul lunii iulie. De asemenea, FMI și-a redus previziunile de creștere pentru China cu 1,1 puncte procentuale, acum fiind de 3,3%, cea mai proastă performanță din ultimele patru decenii (excluzând primul an de pandemie, 2020), pe care o justifică prin „noile politici de izolare și înrăutățirea crizei imobiliare”. Această decelerare ar trebui să aducă China în urma țărilor emergente din Asia, a căror creștere este revizuită în scădere cu doar 0,8 puncte în 2022.

Perspectivele pentru marile economii europene, Franța, Italia și Germania, s-au întunecat și după invadarea Ucrainei de către Rusia, din cauza „creșterii prețurilor la energie, a scăderii încrederii consumatorilor și a încetinirii activității de producție din cauza întreruperilor lanțului de aprovizionare și a creșterii costurilor importurilor.

Doar Rusia, țările emergente din Europa de Est și câteva țări din America Latină și-au văzut previziunile de creștere revizuite în sus pentru 2022.

În cazul Rusiei, însă, contracția PIB-ului în 2023 ar trebui să fie mult mai mare decât previziunile, de circa −3,5%. „Sancțiunile sunt un șoc semnificativ pentru economia rusă, chiar dacă o cădere bruscă a fost evitată în 2022 datorită balonului de oxigen al exporturilor de energie”, subliniază Gourinchas.

Inflația a devenit, în câteva luni, principala amenințare la adresa creșterii globale. A luat o turnură îngrijorătoare în Statele Unite, precum și în zona euro, unde a atins un vârf de 8,6% în iunie – un record de la crearea monedei unice –, dar și în restul lumii, cu excepția Chinei și a Japoniei. Această accelerare a determinat băncile centrale să reacționeze, în special Banca Centrală Europeană, care a anunțat, joi, 21 iulie, o creștere a dobânzilor sale cheie cu 0,5 puncte, pentru prima dată în unsprezece ani. „Condițiile monetare de la sfârșitul lui 2021 și începutul lui 2022 au fost foarte ”adaptative”, ca urmare a măsurilor excepționale luate în perioada pandemiei, și era normal să le punem capăt treptat”, relativizează Gourinchas.

Puterea de cumpărare, erodată de inflație

Această înăsprire monetară ar putea însă destabiliza anumite țări emergente, declanșând o fugă de capital către Statele Unite și Europa, unde capitalul este în siguranță și randamentele sunt în creștere. Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a cerut liderilor acestor țări să fie pregătiți pentru „intervenții pe piața valutară” sau să ia „măsuri pentru reglementarea fluxurilor de capital”.

Cu toate acestea, aceste economii au învățat lecții din crizele anterioare și au rezerve valutare mai mari. Unii dintre ei, exportatori de materii prime, înregistrează și venituri fiscale mai bune datorită creșterii prețurilor. „Țările emergente au pus în aplicare politici monetare și scuturi mai solide care le permit să reziste mai bine mișcărilor de capital”, subliniază Gourinchas.

Țările cu venituri mici se află într-o situație mult mai dificilă. După ce datoria lor externă a crescut în timpul pandemiei, ele trebuie să facă noi cheltuieli pentru a compensa puterea de cumpărare erodată de inflație. Din acest grup de șaptezeci și trei de națiuni, opt au o datorie considerată de FMI drept „nesustenabilă”, iar alte treizeci sunt foarte aproape de supraîndatorare. Lipsa capacității de plată a acestora nu amenință economia planetei, având în vedere ponderea lor minusculă în PIB-ul mondial, dar ar înrăutăți periculos condițiile de viață a aproape cinci sute de milioane de locuitori, care suportă creșterea prețurilor la alimente și energie.

„Între creșterea ratelor dobânzilor, încetinirea creșterii și cererile de redistribuire, datoria va deveni dificil de rambursat pentru un număr tot mai mare de țări”, avertizează Gourinchas. ”Trebuie luată în considerare o restructurare sistemică”.

Prognozele FMI nu numai că au devenit pesimiste, dar sunt și „extraordinar de incerte”, evoluțiile depinzând în mare parte de evoluția războiului din Ucraina și de aprovizionarea cu gaze în Europa. Oricare ar fi scenariul adoptat de instituție, creșterea ar trebui să fie mai slabă în 2023 decât în 2022. Așadar, ce e mai rău abia urmează

#saracie #economie #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.