FMI scade perspectiva de creștere globală înainte de lunile „întunecate și incerte”

Această performanță economică slabă este explicată de FMI printr-o „inflație mai mare decât așteptările la nivel mondial, în special în Statele Unite și marile economii europene”, printr-o „încetinire mai mare decât se aștepta în China” ca urmare a izolării determinate de criza sanitară și, în sfârșit, de „consecințele negative din războiul din Ucraina”.

„Umbra pandemiei încă mai planează asupra economiei globale”, a declarat Pierre-Olivier Gourinchas, economist-șef al FMI. ”Criza sanitară este parțial responsabilă pentru încetinirea economiei din China și pentru creșterea inflației”.

Creșterea globală suferă de o deteriorare a situației economice în cele mai mari trei economii, și anume China, Statele Unite și Uniunea Europeană. Creșterea SUA este revizuită la 2,3% pentru 2022 (față de 3,7% prognozată în aprilie), iar reducerea puterii de cumpărare a gospodăriilor și înăsprirea politicii monetare au fost mult mai mari decât se aștepta, pe fondul inflației galopante.

În iunie, prețurile de consum au crescut cu 9,1% pe parcursul unui an, ceea ce nu s-a mai întâmplat în ultimii patruzeci de ani dincolo de Atlantic, ceea ce a determinat Fed (banca centrală americană) să-și majoreze ratele la un nivel record, de la aproape zero la începutul lui 2022 la 1,5% și 1,75% , acum.

„Întreruperi în lanțul de aprovizionare”

Această înăsprire a politicii monetare ar trebui să crească șomajul în următoarele luni, avertizează think tank-ul american Peterson Institute for International Economics, într-o notă publicată la începutul lunii iulie. De asemenea, FMI și-a redus previziunile de creștere pentru China cu 1,1 puncte procentuale, acum fiind de 3,3%, cea mai proastă performanță din ultimele patru decenii (excluzând primul an de pandemie, 2020), pe care o justifică prin „noile politici de izolare și înrăutățirea crizei imobiliare”. Această decelerare ar trebui să aducă China în urma țărilor emergente din Asia, a căror creștere este revizuită în scădere cu doar 0,8 puncte în 2022.

Perspectivele pentru marile economii europene, Franța, Italia și Germania, s-au întunecat și după invadarea Ucrainei de către Rusia, din cauza „creșterii prețurilor la energie, a scăderii încrederii consumatorilor și a încetinirii activității de producție din cauza întreruperilor lanțului de aprovizionare și a creșterii costurilor importurilor.

Doar Rusia, țările emergente din Europa de Est și câteva țări din America Latină și-au văzut previziunile de creștere revizuite în sus pentru 2022.

În cazul Rusiei, însă, contracția PIB-ului în 2023 ar trebui să fie mult mai mare decât previziunile, de circa −3,5%. „Sancțiunile sunt un șoc semnificativ pentru economia rusă, chiar dacă o cădere bruscă a fost evitată în 2022 datorită balonului de oxigen al exporturilor de energie”, subliniază Gourinchas.

Inflația a devenit, în câteva luni, principala amenințare la adresa creșterii globale. A luat o turnură îngrijorătoare în Statele Unite, precum și în zona euro, unde a atins un vârf de 8,6% în iunie – un record de la crearea monedei unice –, dar și în restul lumii, cu excepția Chinei și a Japoniei. Această accelerare a determinat băncile centrale să reacționeze, în special Banca Centrală Europeană, care a anunțat, joi, 21 iulie, o creștere a dobânzilor sale cheie cu 0,5 puncte, pentru prima dată în unsprezece ani. „Condițiile monetare de la sfârșitul lui 2021 și începutul lui 2022 au fost foarte ”adaptative”, ca urmare a măsurilor excepționale luate în perioada pandemiei, și era normal să le punem capăt treptat”, relativizează Gourinchas.

Puterea de cumpărare, erodată de inflație

Această înăsprire monetară ar putea însă destabiliza anumite țări emergente, declanșând o fugă de capital către Statele Unite și Europa, unde capitalul este în siguranță și randamentele sunt în creștere. Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a cerut liderilor acestor țări să fie pregătiți pentru „intervenții pe piața valutară” sau să ia „măsuri pentru reglementarea fluxurilor de capital”.

Cu toate acestea, aceste economii au învățat lecții din crizele anterioare și au rezerve valutare mai mari. Unii dintre ei, exportatori de materii prime, înregistrează și venituri fiscale mai bune datorită creșterii prețurilor. „Țările emergente au pus în aplicare politici monetare și scuturi mai solide care le permit să reziste mai bine mișcărilor de capital”, subliniază Gourinchas.

Țările cu venituri mici se află într-o situație mult mai dificilă. După ce datoria lor externă a crescut în timpul pandemiei, ele trebuie să facă noi cheltuieli pentru a compensa puterea de cumpărare erodată de inflație. Din acest grup de șaptezeci și trei de națiuni, opt au o datorie considerată de FMI drept „nesustenabilă”, iar alte treizeci sunt foarte aproape de supraîndatorare. Lipsa capacității de plată a acestora nu amenință economia planetei, având în vedere ponderea lor minusculă în PIB-ul mondial, dar ar înrăutăți periculos condițiile de viață a aproape cinci sute de milioane de locuitori, care suportă creșterea prețurilor la alimente și energie.

„Între creșterea ratelor dobânzilor, încetinirea creșterii și cererile de redistribuire, datoria va deveni dificil de rambursat pentru un număr tot mai mare de țări”, avertizează Gourinchas. ”Trebuie luată în considerare o restructurare sistemică”.

Prognozele FMI nu numai că au devenit pesimiste, dar sunt și „extraordinar de incerte”, evoluțiile depinzând în mare parte de evoluția războiului din Ucraina și de aprovizionarea cu gaze în Europa. Oricare ar fi scenariul adoptat de instituție, creșterea ar trebui să fie mai slabă în 2023 decât în 2022. Așadar, ce e mai rău abia urmează

#saracie #economie #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vom vedea care este impactul acestor tarife asupra costului, asupra prețului și asupra competitivității pe piața americană, iar în funcție de concluzii, vom lucra împreună cu producătorii – fie pentru a-i sprijini să rămână pe piața SUA, fie pentru a-și redirecționa exporturile către alte piețe”, a declarat ministra Economiei, Doina Nistor, care a comentat decizia SUA de a impune tarife vamale diferențiate pentru 70 de țări, inclusiv Republica Moldova, măsură care vizează un tarif de 31% pentru exporturile moldovenești pe piața americană.

„Într-adevăr, avem decizia Statelor Unite de a impune tarife vamale diferențiate. SUA este un partener comercial important pentru Republica Moldova, situându-se pe locul 12 în clasamentul partenerilor noștri comerciali”, a declarat ministra în cadrul unei intervenții publice.

Potrivit datelor Ministerului Economiei, în 2024, exporturile moldovenești către SUA au însumat circa 90 de milioane de dolari, reprezentând 2,5% din exportul național, cu o tendință de creștere, importurile din SUA s-au ridicat la 135 de milioane de dolari, ceea ce reprezintă 1,5% din totalul importurilor Republicii Moldova.

Produsele moldovenești exportate în SUA includ: vinuri, vermuturi, sucuri naturale și produse de panificație. Iar din SUA, Moldova importă: mașini, echipamente medicale și tehnologii greu de găsit pe piața locală.

Ministra Nistor a subliniat că autoritățile sunt conștiente de investițiile și eforturile producătorilor moldoveni care au accesat piața americană, iar Guvernul va oferi sprijin pentru ca aceștia să se mențină competitivi sau să se reorienteze către alte piețe externe.

„Vom analiza impactul tarifelor asupra prețurilor și competitivității pe piața SUA și vom lucra cu producătorii ca să identifice fie modalități de adaptare, fie alternative comerciale viabile”, a afirmat Nistor.