Fondatorul Facebook Mark Zuckerberg a fost dat în judecată

Mark Zuckerberg a fost dat în judecată luni de procurorul din Washington DC, Karl Racine, pentru înşelăciune şi încălcarea unei legi privind protecţia consumatorilor, în legătură cu scandalul Cambridge Analytica, transmite AFP.

Potrivit sursei citate, nu este pentru prima dată când Mark Zuckerberg este învinuit de utilizarea informațiilor adunate de pe rețeaua de socializare.

În luna martie, Curtea Supremă a Washington DC a respins cererea acuzării de a-l cita pe Mark Zuckerberg ca martor în procedura iniţiată în 2018 şi care vizează reţeaua Facebook.

Biroul lui Racine a fost blocat într-o luptă juridică cu Facebook timp de mai mulți de ani de zile din cauza acuzațiilor că compania nu a monitorizat utilizarea datelor utilizatorilor de către aplicații terțe și nu a dezvăluit scurgerea datelor către Cambridge Analytica, scrie CNN.

În 2018, scandalul Cambridge Analytica a dezvăluit modul în care această companie britanică a folosit datele personale a zeci de milioane de utilizatori ai Facebook, fără ştirea acestora, pentru a desfăşura campanii publicitare ţintite masiv cu scopul de a influenţa alegătorii britanici şi americani.

Aceste informaţii ar fi fost utilizate pentru elaborarea unui program folosit pentru orientarea votului alegătorilor americani în favoarea lui Donald Trump în timpul campaniei prezidenţiale din 2016.

Acuzate de prea mare indulgenţă de unii şi de cenzură de alţii, Twitter şi Facebook au luat în cele din urmă decizia, la câteva zile după asaltul de la Capitoliu, de a-l interzice pe platformele lor pentru candidatul învins.

Grupul Meta, compania-mamă a Facebook, Instagram şi Whastapp, precum şi Google (Youtube) au înfiinţat totodată sisteme de raportare şi verificare a faptelor dedicate alegerilor, în special prin parteneriate cu mass-media.

„Dovezile arată că domnul Zuckerberg a fost implicat personal în eșecul Facebook de a proteja confidențialitatea și datele utilizatorilor săi, ducând direct la incidentul Cambridge Analytica”, a declarat procurorul Racine într-un comunicat publicat luni.„Această încălcare a securității fără precedent a expus zeci de milioane de informații personale ale americanilor, iar politicile domnului Zuckerberg au permis un efort de mai mulți ani de a induce în eroare utilizatorii cu privire la amploarea comportamentului greșit al Facebook. Acest proces nu este doar justificat, ci și necesar și trimite un mesaj că liderii corporativi, inclusiv directorii executivi, vor fi trași la răspundere pentru acțiunile lor”, a mai transmis procurorul american.

În plângere se prevede faptul că Zuckerberg, în calitate de CEO, avea autoritatea de a controla și de a direcționa practicile comerciale înșelătoare ale Facebook și denaturările față de consumatorii din District”.

În consecință, se spune în plângere, Zuckerberg ar trebui să fie considerat responsabil în conformitate cu legea din districtul federal din DC privind protecția consumatorilor și ar trebui să plătească daune și restituiri, împreună cu interdicția de a încălca din nou legea districtului privind protecția consumatorilor.

#protectia consumatorului #Mark zuckerberg #facebook

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

China a rămas principalul cumpărător de petrol pentru doi furnizori puternic sancționați – Rusia și Iran. Pentru a-i convinge pe rafinatorii chinezi să aleagă țițeiul lor, ambele state sunt nevoite să reducă prețurile, însă reducerile mai agresive oferite de Rusia încep să împingă Iranul în afara pieței.

Sortimentul rusesc Urals, cumpărat anterior în principal de India, se vinde acum în porturile chineze cu un discount de aproximativ 12 dolari/baril față de cotația de referință Brent, relatează Bloomberg, citând traderi familiarizați cu tranzacțiile. În ianuarie, reducerea era de 10 dolari. Calculul include costurile de transport, iar în porturile rusești barilii au fost expediați săptămâna trecută la 41,2–43,2 dolari, adică cu circa 27–29 dolari sub Brent, potrivit Argus Media.

La rândul lor, iranienii și-au majorat discountul la 11 dolari/baril, de la 8–9 dolari în decembrie, conform traderilor.

Pe acest fundal, livrările zilnice medii de petrol rusesc către porturile Chinei au urcat la 2,09 milioane barili în primele 18 zile ale lunii februarie, arată datele Bloomberg de urmărire a navelor. Volumul este cu aproximativ 20% mai mare decât în ianuarie și cu 50% peste nivelul din decembrie.

În schimb, exporturile iraniene au totalizat 1,2 milioane barili pe zi de la începutul anului, potrivit Kpler. Nivelul se menține relativ stabil de trei luni, dar este cu 12% sub perioada similară din 2025.

Principalii cumpărători ai petrolului rusesc și iranian sunt rafinăriile independente din China, cunoscute pentru disponibilitatea de a procesa țiței evitat de alte state. Capacitatea lor de absorbție este însă limitată: ele reprezintă doar circa un sfert din capacitatea totală de rafinare a Chinei și sunt supuse cotelor de import stabilite de guvern.

Marile companii petroliere de stat chineze au evitat tradițional petrolul iranian și, recent, au redus semnificativ și tranzacțiile cu Rusia. Analistul Energy Aspects, Jiangnan Sun, semnalează acumularea de „barili sancționați” atât în depozitele terestre, cât și în cele maritime ale Chinei.

Rafinăriile private chineze nu mai pot prelua volume suplimentare, deoarece capacitățile lor par epuizate. Ca urmare, tot mai mult petrol din Rusia și Iran este stocat pe mare, în petroliere folosite drept depozite plutitoare.

Volumul petrolului rusesc aflat în astfel de nave se menține din decembrie la aproximativ 140 milioane de barili — cu circa 60 milioane (65%) mai mult decât la sfârșitul lui august, când Statele Unite au dublat presiunile asupra Indiei pentru a reduce importurile din Rusia.

India continuă să-și diminueze achizițiile de țiței rusesc: din ianuarie, importurile ar putea scădea cu 40%, până la circa 600.000 barili pe zi, potrivit scenariului Rystad Energy.