Fondatorul Facebook Mark Zuckerberg a fost dat în judecată

Mark Zuckerberg a fost dat în judecată luni de procurorul din Washington DC, Karl Racine, pentru înşelăciune şi încălcarea unei legi privind protecţia consumatorilor, în legătură cu scandalul Cambridge Analytica, transmite AFP.

Potrivit sursei citate, nu este pentru prima dată când Mark Zuckerberg este învinuit de utilizarea informațiilor adunate de pe rețeaua de socializare.

În luna martie, Curtea Supremă a Washington DC a respins cererea acuzării de a-l cita pe Mark Zuckerberg ca martor în procedura iniţiată în 2018 şi care vizează reţeaua Facebook.

Biroul lui Racine a fost blocat într-o luptă juridică cu Facebook timp de mai mulți de ani de zile din cauza acuzațiilor că compania nu a monitorizat utilizarea datelor utilizatorilor de către aplicații terțe și nu a dezvăluit scurgerea datelor către Cambridge Analytica, scrie CNN.

În 2018, scandalul Cambridge Analytica a dezvăluit modul în care această companie britanică a folosit datele personale a zeci de milioane de utilizatori ai Facebook, fără ştirea acestora, pentru a desfăşura campanii publicitare ţintite masiv cu scopul de a influenţa alegătorii britanici şi americani.

Aceste informaţii ar fi fost utilizate pentru elaborarea unui program folosit pentru orientarea votului alegătorilor americani în favoarea lui Donald Trump în timpul campaniei prezidenţiale din 2016.

Acuzate de prea mare indulgenţă de unii şi de cenzură de alţii, Twitter şi Facebook au luat în cele din urmă decizia, la câteva zile după asaltul de la Capitoliu, de a-l interzice pe platformele lor pentru candidatul învins.

Grupul Meta, compania-mamă a Facebook, Instagram şi Whastapp, precum şi Google (Youtube) au înfiinţat totodată sisteme de raportare şi verificare a faptelor dedicate alegerilor, în special prin parteneriate cu mass-media.

„Dovezile arată că domnul Zuckerberg a fost implicat personal în eșecul Facebook de a proteja confidențialitatea și datele utilizatorilor săi, ducând direct la incidentul Cambridge Analytica”, a declarat procurorul Racine într-un comunicat publicat luni.„Această încălcare a securității fără precedent a expus zeci de milioane de informații personale ale americanilor, iar politicile domnului Zuckerberg au permis un efort de mai mulți ani de a induce în eroare utilizatorii cu privire la amploarea comportamentului greșit al Facebook. Acest proces nu este doar justificat, ci și necesar și trimite un mesaj că liderii corporativi, inclusiv directorii executivi, vor fi trași la răspundere pentru acțiunile lor”, a mai transmis procurorul american.

În plângere se prevede faptul că Zuckerberg, în calitate de CEO, avea autoritatea de a controla și de a direcționa practicile comerciale înșelătoare ale Facebook și denaturările față de consumatorii din District”.

În consecință, se spune în plângere, Zuckerberg ar trebui să fie considerat responsabil în conformitate cu legea din districtul federal din DC privind protecția consumatorilor și ar trebui să plătească daune și restituiri, împreună cu interdicția de a încălca din nou legea districtului privind protecția consumatorilor.

#protectia consumatorului #Mark zuckerberg #facebook

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul deputat Alexandr Slusari critică modul în care guvernarea, în special Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), abordează reforma administrației publice locale (APL), acuzând lipsa unei viziuni reale și ignorarea principiului descentralizării.

Într-o postare publică, Slusari afirmă că, deși urmărește atent discuțiile despre reformă, constată că, din 2019 până în prezent, abordarea guvernării a rămas „pur matematică și superficială”. El îl critică în mod direct pe ministrul Alexei Buzu, despre care spune că nu este cea mai potrivită persoană pentru pregătirea acestei reforme.

Slusari face referire la declarațiile lui Buzu, potrivit cărora aproximativ 60% dintre primăriile din Republica Moldova administrează localități cu mai puțin de 1.500 de locuitori și, pe termen lung, nu ar putea gestiona servicii și proiecte la nivelul așteptărilor cetățenilor. În opinia fostului deputat, această logică strict bazată pe cifre este greșită și nu explică diferența reală dintre un sat cu 1.450 de locuitori și unul cu 1.600, mai ales în condițiile unei migrații accentuate și fluctuante în mediul rural.

Cel mai grav aspect, subliniază Slusari, este faptul că, în toată această perioadă, guvernarea nu ar fi vorbit despre „descentralizare” — element pe care îl consideră fundamental pentru orice reformă autentică a administrației publice locale. El amintește că Republica Moldova a ratificat încă din 1997 Carta europeană a autonomiei locale, însă principiile acesteia nu sunt aplicate în practică.

Potrivit lui Slusari, înainte de a discuta despre comasarea sau lichidarea unor primării, statul trebuie să ofere autorităților publice locale de nivelul I atribuții reale: dreptul de a colecta mai multe impozite pentru bugetele locale, inclusiv impozitul pe venit, o parte din TVA și accize, delimitarea clară a bunurilor proprietate publică locală de cele ale statului, precum și stimularea cooperării între localități pentru angajarea de specialiști, după modele europene, inclusiv cel din România.

Abia după o descentralizare profundă, spune Slusari, poate fi analizată viabilitatea primăriilor și necesitatea amalgamării acestora. El avertizează că închiderea instituțiilor locale – primării, școli, grădinițe – transmite semnalul „morții satului” și accelerează depopularea rurală. „Nu matematica trebuie să fie criteriul principal, ci și psihologia oamenilor”, avertizează fostul deputat.

În final, Alexandr Slusari pledează pentru o reformă administrativ-teritorială curajoasă, care să reducă dependența politică a autorităților locale de Chișinău și să stimuleze dezvoltarea economică regională. El se pronunță pentru lichidarea raioanelor în forma lor actuală, considerată „arhaică”, și sugerează fie un model de municipalizare, propus de Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), fie crearea a trei raioane mari – Nord, Centru și Sud – alături de UTA Găgăuzia și Transnistria.