Fondatorul Facebook Mark Zuckerberg a fost dat în judecată

Mark Zuckerberg a fost dat în judecată luni de procurorul din Washington DC, Karl Racine, pentru înşelăciune şi încălcarea unei legi privind protecţia consumatorilor, în legătură cu scandalul Cambridge Analytica, transmite AFP.

Potrivit sursei citate, nu este pentru prima dată când Mark Zuckerberg este învinuit de utilizarea informațiilor adunate de pe rețeaua de socializare.

În luna martie, Curtea Supremă a Washington DC a respins cererea acuzării de a-l cita pe Mark Zuckerberg ca martor în procedura iniţiată în 2018 şi care vizează reţeaua Facebook.

Biroul lui Racine a fost blocat într-o luptă juridică cu Facebook timp de mai mulți de ani de zile din cauza acuzațiilor că compania nu a monitorizat utilizarea datelor utilizatorilor de către aplicații terțe și nu a dezvăluit scurgerea datelor către Cambridge Analytica, scrie CNN.

În 2018, scandalul Cambridge Analytica a dezvăluit modul în care această companie britanică a folosit datele personale a zeci de milioane de utilizatori ai Facebook, fără ştirea acestora, pentru a desfăşura campanii publicitare ţintite masiv cu scopul de a influenţa alegătorii britanici şi americani.

Aceste informaţii ar fi fost utilizate pentru elaborarea unui program folosit pentru orientarea votului alegătorilor americani în favoarea lui Donald Trump în timpul campaniei prezidenţiale din 2016.

Acuzate de prea mare indulgenţă de unii şi de cenzură de alţii, Twitter şi Facebook au luat în cele din urmă decizia, la câteva zile după asaltul de la Capitoliu, de a-l interzice pe platformele lor pentru candidatul învins.

Grupul Meta, compania-mamă a Facebook, Instagram şi Whastapp, precum şi Google (Youtube) au înfiinţat totodată sisteme de raportare şi verificare a faptelor dedicate alegerilor, în special prin parteneriate cu mass-media.

„Dovezile arată că domnul Zuckerberg a fost implicat personal în eșecul Facebook de a proteja confidențialitatea și datele utilizatorilor săi, ducând direct la incidentul Cambridge Analytica”, a declarat procurorul Racine într-un comunicat publicat luni.„Această încălcare a securității fără precedent a expus zeci de milioane de informații personale ale americanilor, iar politicile domnului Zuckerberg au permis un efort de mai mulți ani de a induce în eroare utilizatorii cu privire la amploarea comportamentului greșit al Facebook. Acest proces nu este doar justificat, ci și necesar și trimite un mesaj că liderii corporativi, inclusiv directorii executivi, vor fi trași la răspundere pentru acțiunile lor”, a mai transmis procurorul american.

În plângere se prevede faptul că Zuckerberg, în calitate de CEO, avea autoritatea de a controla și de a direcționa practicile comerciale înșelătoare ale Facebook și denaturările față de consumatorii din District”.

În consecință, se spune în plângere, Zuckerberg ar trebui să fie considerat responsabil în conformitate cu legea din districtul federal din DC privind protecția consumatorilor și ar trebui să plătească daune și restituiri, împreună cu interdicția de a încălca din nou legea districtului privind protecția consumatorilor.

#protectia consumatorului #Mark zuckerberg #facebook

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.