Fondul de pensii s-a majorat. Spatari: În acest an pensiile cresc nu doar de la indexare, ci va avea loc și majorarea

Mecanismul de indexare a pensiilor a fost modificat, fiind aplicat coeficientul inflației de la sfârșitul anului trecut și nu media pentru un an întreg, așa cum era anterior. O spune ministrul muncii și protecției sociale, Marcel Spatari. Potrivit oficialului, modificarea formulei de indexare a permis o majorare consistentă a pensiilor, întrucât cea mai mare inflație s-a înregistrat la sfârșitul anului trecut. În același timp, potrivit ministrului, pe lângă indexarea de 13,9%, toți beneficiarii de pensii vor avea parte și de o majorare fixă de 171 de lei, notează IPN.

Potrivit ministrului Muncii și Protecției Sociale, coeficientul de indexare a pensiilor este 13,94%, echivalent cu rata inflației înregistrate la sfârșitul anului 2021. Acest coeficient se va aplica părții pensiei care nu depășește salariul mediu lunar pe economie, adică 9900 lei.

„Inflația la sfârșitul anului trecut a fost de 13,9%, cu alte cuvinte, prețurile din decembrie 2021 au fost cu 13,9% mai mari față de decembrie 2020. Mecanismul vechi de indexare prevedea media inflației din tot anul trecut. Dacă am fi aplicat acel mecanism, pensia s-ar fi indexat cu 5,1%, pentru că anul trecut inflația cea mare a fost la sfârșitul anului. Dar noi am luat valoarea inflației din ultimele luni ale anului. Indexarea va fi aplicată de la 1 aprilie, cu 13,9% pentru pensiile mai mici de 9900 de lei”, a spus Marcel Spatari în cadrul emisiunii „Freedom cu Dorin Galben” de la TV8.

Suplimentar la suma indexată, toate pensiile vor fi majorate de la 1 aprilie în sumă fixă de 171,71 lei, prin mecanismul de transpunere a creșterii economice în pensii.

„În acest an pensiile cresc nu doar de la indexare, ci va avea loc și majorarea. Majorarea este în sumă fixă pentru toată lumea, de 171 de lei. Toate aceste măsuri costă mult bugetul nostru, este vorba despre o creștere a fondului de pensii cu 30% față de anul trecut”, a mai spus Marcel Spatari.

Potrivit datelor Ministerului Muncii și Protecției Sociale, capitolul „Protecția persoanelor în etate” al Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat a crescut în acest an până la 21,8 miliarde de lei față de 16,8 miliarde de lei cât era în 2021.

#Marcel Spătari #majorare #pensii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.