Fondul de pensii s-a majorat. Spatari: În acest an pensiile cresc nu doar de la indexare, ci va avea loc și majorarea

Mecanismul de indexare a pensiilor a fost modificat, fiind aplicat coeficientul inflației de la sfârșitul anului trecut și nu media pentru un an întreg, așa cum era anterior. O spune ministrul muncii și protecției sociale, Marcel Spatari. Potrivit oficialului, modificarea formulei de indexare a permis o majorare consistentă a pensiilor, întrucât cea mai mare inflație s-a înregistrat la sfârșitul anului trecut. În același timp, potrivit ministrului, pe lângă indexarea de 13,9%, toți beneficiarii de pensii vor avea parte și de o majorare fixă de 171 de lei, notează IPN.

Potrivit ministrului Muncii și Protecției Sociale, coeficientul de indexare a pensiilor este 13,94%, echivalent cu rata inflației înregistrate la sfârșitul anului 2021. Acest coeficient se va aplica părții pensiei care nu depășește salariul mediu lunar pe economie, adică 9900 lei.

„Inflația la sfârșitul anului trecut a fost de 13,9%, cu alte cuvinte, prețurile din decembrie 2021 au fost cu 13,9% mai mari față de decembrie 2020. Mecanismul vechi de indexare prevedea media inflației din tot anul trecut. Dacă am fi aplicat acel mecanism, pensia s-ar fi indexat cu 5,1%, pentru că anul trecut inflația cea mare a fost la sfârșitul anului. Dar noi am luat valoarea inflației din ultimele luni ale anului. Indexarea va fi aplicată de la 1 aprilie, cu 13,9% pentru pensiile mai mici de 9900 de lei”, a spus Marcel Spatari în cadrul emisiunii „Freedom cu Dorin Galben” de la TV8.

Suplimentar la suma indexată, toate pensiile vor fi majorate de la 1 aprilie în sumă fixă de 171,71 lei, prin mecanismul de transpunere a creșterii economice în pensii.

„În acest an pensiile cresc nu doar de la indexare, ci va avea loc și majorarea. Majorarea este în sumă fixă pentru toată lumea, de 171 de lei. Toate aceste măsuri costă mult bugetul nostru, este vorba despre o creștere a fondului de pensii cu 30% față de anul trecut”, a mai spus Marcel Spatari.

Potrivit datelor Ministerului Muncii și Protecției Sociale, capitolul „Protecția persoanelor în etate” al Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat a crescut în acest an până la 21,8 miliarde de lei față de 16,8 miliarde de lei cât era în 2021.

#Marcel Spătari #majorare #pensii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.