Fost ministru al Justiției, rege în aer! Compania acestuia domină cerul cu 1 din 3 pasageri transportați

11 Mai 2025, 11:11
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
11 Mai 2025, 11:11 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Transportul aerian din Republica Moldova continuă să înregistreze creșteri solide, confirmând revenirea și consolidarea sectorului după anii pandemici. Potrivit datelor publicate de Autoritatea Aeronautică Civilă, în anul 2024 au fost transportați 4.142.413 pasageri, cu 46% mai mult față de anul precedent.

Compania FlyOne, controlată de fostul ministru al Justiției, Vladimir Cebotari, rămâne lider de piață, cu o cotă de 32,9% și un număr de 1.363.387 pasageri. Pe locul doi se situează HiSky, cu aproape 820.000 pasageri (19,8%), urmată de Wizz Air și Turkish Airlines, fiecare cu peste 400.000 pasageri.

Printre ceilalți transportatori importanți se numără:

Pegasus Airlines – 159.457 pasageri (3,8%)
LOT Polish Airlines – 129.191 pasageri (3,1%)
Austrian Airlines – 125.919 pasageri (3,0%)
Moldavian Airlines (MGA) – 112.121 pasageri (2,7%)
Tarom – 90.420 pasageri (2,2%)

În total, 28 de companii aeriene au activat pe piața moldovenească în 2024 au contribuit la diversificarea rutelor și consolidarea conectivității internaționale a Republicii Moldova.

În ceea ce privește contribuția veniturile generate de activitatea de bază a transportului aerian s-au ridicat la aproximativ 7,1 miliarde de lei.

În total, contribuțiile fiscale achitate de sectorul aviatic au însumat 376,8 milioane de lei, fiind distribuite astfel: 153,4 milioane lei în Bugetul de Stat, 162,5 milioane lei în Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS), 55,8 milioane lei în Fondul Asigurărilor Obligatorii de Asistență Medicală și 5,1 milioane lei în bugetele locale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

25 Oct. 2026, 10:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
25 Oct. 2026, 10:46 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a lansat un nou atac verbal la adresa imigranților, în timpul unui miting electoral desfășurat sâmbătă, 24 octombrie, în statul Georgia. Liderul de la Casa Albă a calificat Libia, Yemenul, Haiti și Somalia drept țări „jalnice” și s-a întrebat de ce Statele Unite primesc imigranți din aceste state, în loc să încurajeze venirea cetățenilor din Norvegia, Suedia sau Danemarca.

Declarațiile au fost făcute în localitatea Perry, în cadrul unui eveniment organizat pentru susținerea candidaților republicani înaintea alegerilor pentru Congresul american din 3 noiembrie, relatează presa internațională.

„De ce trebuie să primim mereu oameni din țări jalnice? De ce nu putem primi oameni din Norvegia, Suedia sau Danemarca?”, a declarat Trump în fața susținătorilor săi, reluând o formulare controversată utilizată și în timpul primului său mandat prezidențial.

Președintele american a lansat atacuri deosebit de dure la adresa comunității somaleze din Statele Unite, pe care a acuzat-o, fără să prezinte dovezi, de fraude și de refuzul de a munci.

„98% dintre oamenii pe care îi avem aici din Somalia nu lucrează. Nici nu au nevoie să lucreze, pentru că fură foarte mult. Toți au câte un Mercedes-Benz”, a afirmat Trump.

Liderul american a continuat cu afirmații denigratoare despre inteligența imigranților somalezi, susținând că aceștia ar avea un coeficient de inteligență scăzut, dar că ar trăi mai bine decât cetățenii americani care muncesc. Declarațiile reprezintă acuzații și generalizări ale președintelui, nu constatări susținute de date statistice prezentate la miting.

Trump l-a criticat și pe senatorul democrat Jon Ossoff, pe care l-a acuzat că susține politici favorabile imigrației din state considerate de administrația sa drept riscante. Discursul a avut loc în contextul campaniei electorale pentru alegerile de la jumătatea mandatului prezidențial, în care republicanii încearcă să își consolideze pozițiile în Congres.

Imigrația reprezintă una dintre temele centrale ale politicii administrației Trump. De la revenirea la Casa Albă, președintele a promovat măsuri restrictive privind intrarea și șederea cetățenilor străini, inclusiv intensificarea deportărilor, înăsprirea controalelor la frontieră și limitarea unor programe de protecție temporară.

Printre statele vizate de schimbările politicii migratorii se numără Venezuela, Haiti și Somalia. Administrația a luat măsuri pentru încetarea unor forme de protecție temporară și a impus noi restricții privind vizele și admiterea cetățenilor străini. Unele dintre aceste decizii au fost contestate în instanțele americane.