Fost ministru al Justiției, rege în aer! Compania acestuia domină cerul cu 1 din 3 pasageri transportați

Transportul aerian din Republica Moldova continuă să înregistreze creșteri solide, confirmând revenirea și consolidarea sectorului după anii pandemici. Potrivit datelor publicate de Autoritatea Aeronautică Civilă, în anul 2024 au fost transportați 4.142.413 pasageri, cu 46% mai mult față de anul precedent.

Compania FlyOne, controlată de fostul ministru al Justiției, Vladimir Cebotari, rămâne lider de piață, cu o cotă de 32,9% și un număr de 1.363.387 pasageri. Pe locul doi se situează HiSky, cu aproape 820.000 pasageri (19,8%), urmată de Wizz Air și Turkish Airlines, fiecare cu peste 400.000 pasageri.

Printre ceilalți transportatori importanți se numără:

Pegasus Airlines – 159.457 pasageri (3,8%)
LOT Polish Airlines – 129.191 pasageri (3,1%)
Austrian Airlines – 125.919 pasageri (3,0%)
Moldavian Airlines (MGA) – 112.121 pasageri (2,7%)
Tarom – 90.420 pasageri (2,2%)

În total, 28 de companii aeriene au activat pe piața moldovenească în 2024 au contribuit la diversificarea rutelor și consolidarea conectivității internaționale a Republicii Moldova.

În ceea ce privește contribuția veniturile generate de activitatea de bază a transportului aerian s-au ridicat la aproximativ 7,1 miliarde de lei.

În total, contribuțiile fiscale achitate de sectorul aviatic au însumat 376,8 milioane de lei, fiind distribuite astfel: 153,4 milioane lei în Bugetul de Stat, 162,5 milioane lei în Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS), 55,8 milioane lei în Fondul Asigurărilor Obligatorii de Asistență Medicală și 5,1 milioane lei în bugetele locale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#avioane #Cebotari #transport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi