Fosta afacere a milionarului Tranga, „La Plăcinte” România, a intrat în insolvență cu datorii de 6,7 mil. euro

Lanțul de restaurante La Plăcinte din România, operat de compania Lumea Gustului SRL, a intrat în insolvență, confirmând criza care a măcinat ani la rând afacerile. Decizia de deschidere a procedurii a fost luată la cererea firmei, după ce o combinație de factori – de la pandemie, la creșterea accelerată a costurilor și lipsa refinanțărilor – a dus la acumularea unor datorii de peste 34 de milioane de lei, scrie profit.ro.

Printre principalele probleme care au împins rețeaua „La Plăcinte” spre colaps se numără: impactul devastator al pandemiei de COVID-19, care a redus drastic veniturile, în ciuda încercărilor de adaptare prin livrări, explozia inflației și creșterea costurilor operaționale – materii prime mai scumpe, facturi uriașe la utilități și chirii greu de susținut, scăderea veniturilor și lipsa lichidităților pentru a-și acoperi datoriile și mposibilitatea de a obține finanțare suplimentară, pe fondul neîncrederii creditorilor.

„Experiența arată că, indiferent de domeniul de activitate, nicio companie nu este complet ferită de riscurile financiare sau de contextul instabil al pieței. La fel ca în cazul unei persoane, boala nu este întotdeauna cauzată de neglijență, ci poate apărea din factori imprevizibili”, a declarat Dorin Ciobanu, administratorul judiciar provizoriu desemnat.

Datoria principală, în valoare de 28,5 milioane de lei, aparține fostului acționar majoritar Trabo Plus din Republica Moldova. Restul de creanțe sunt cerute de furnizori, parteneri comerciali și autorități fiscale.

Lanțul „La Plăcinte” mai operează doar 4 unități în București, după ce în anii anteriori a început să închidă restaurante, semnalând probleme financiare încă din 2017.

În prezent, urmează ca creditorii să decidă dacă „La Plăcinte” va încerca o reorganizare sau va fi declarat falimentul, cu vânzarea activelor și împărțirea sumelor obținute.

Soarta finală a brandului „La Plăcinte” depinde acum de un plan de redresare sau de lichidare, dar și de colaborarea responsabilă a creditorilor, a furnizorilor și a autorităților, mai spune Ciobanu.

În cazul în care se va decide deschiderea procedurii de reorganizare judiciară, va fi elaborat un plan concret pentru salvarea companiei. În caz contrar, urmează lichidarea activelor și plata creditorilor, în limita sumelor disponibile.

În 2022, omul de afaceri basarabean Andrei Tranga și grupul Trabo-Plus din Republica Moldova, asociații companiei Andy’s Pizza SRL din România, care operează lanțul local de restaurante La Plăcinte, au decis, cu circa o săptămână înaintea invaziei Rusiei asupra Ucrainei, să își cedeze participațiile la companie unei firme înregistrate în Federația Rusă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tranga #La Plăcinte #milionar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.