Fostul deputat Andronachi, din rețeaua lui Plahotniuc, va mai sta încă o lună în arest la domiciliu

Arestul la domiciliu în privința fostului deputat Vladimir Andronachi a fost prelungit pentru 30 zile. Este vorba de dosarul frauda bancară. Judecătorul a dispus examinarea cauzei în ședință închisă, iar încheierea în partea ce ține respingerea demersului procurorului privind examinarea cauzei în ședință publică nu poate fi contestată, anunță Procuratura Anticorupție.

Procuratura spune că, statul Republica Moldova a fost prejudiciat cu suma de peste 26 milioane de lei, valoarea acestuia fiind acoperită prin sechestrele aplicate.

La moment în cauza penală Frauda Bancară, Procuratura Anticorupție, inclusiv cu suportul ARBI, a aplicat sechestre pe active în valoare de circa 6,4 miliarde MDL, inclusiv în afara Republicii Moldova, pentru recuperarea prejudiciului cauzat ca rezultat al realizării Fraudei.

În anul 2014 trei bănci din Republica Moldova, Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost delapidate de un miliard de dolari. Banii au ajuns în diferite conturi din străinătate, iar statul a oferit garanții BNM de 14 miliarde de lei pentru injecția financiară.

Vladimir Andronachi a fost adus miercuri, 2 noiembrie 2022, la granița Republicii Moldova cu Ucraina, de către forțele de ordine ucrainene și predat autorităților de drept din țara noastră. Acesta era anunțat în căutare în vara anului curent, figurând în dosarul fraudei bancare și Metalferos.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#andronachi #procuratura #frauda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marea Britanie și aliații europeni analizează opțiuni pentru acțiuni comune împotriva așa-numitei „flote din umbră” care transportă petrol rusesc, inclusiv scenarii de interceptare și capturare a unor petroliere, potrivit unor informații publicate de Bloomberg.

Subiectul a fost discutat în marja Conferinței de Securitate de la München, deschisă pe 13 februarie, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor apărării din Forța Expediționară Comună (Joint Expeditionary Force – JEF), coaliție nord-europeană condusă de Regatul Unit și activă în Marea Baltică și Atlanticul de Nord.

Potrivit surselor citate, șeful forțelor armate britanice, Richard Knighton, a prezentat mai multe opțiuni de acțiune privind navele asociate „flotei din umbră” a Rusiei, inclusiv operațiuni comune de capturare. O astfel de abordare ar putea extinde precedentele create de Statele Unite, care au interceptat anterior petroliere ce operau pe rute legate de Venezuela.

Un oficial familiarizat cu discuțiile a declarat că, în eventualitatea unei operațiuni conduse de Londra, Europa ar urma probabil să își coordoneze acțiunile cu SUA. Potrivit aceleiași surse, interceptările deja realizate au provocat îngrijorare la Moscova, iar reprezentanți ai Kremlinului ar fi cerut în mod privat Washingtonului să oprească astfel de acțiuni. Conform datelor citate, forțele americane au capturat deja cel puțin nouă petroliere asociate Rusiei.

Ministrul apărării al Estoniei, Hanno Pevkur, a declarat că reuniunea JEF s-a desfășurat într-o „atmosferă de înțelegere”, iar participanții au fost de acord că este nevoie de o abordare mai proactivă. „Statele care oferă pavilion navelor din flota din umbră trebuie să știe că alte țări pot lua anumite măsuri”, a spus oficialul estonian.

Totuși, ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a menționat că unele state membre rămân prudente din cauza temerilor privind o posibilă escaladare.

În ianuarie 2026, 14 țări europene au avertizat că intenționează să limiteze activitatea petrolierelor din „flota din umbră” în Marea Baltică și Marea Nordului. Potrivit unei declarații comune publicate de Ministerul Transporturilor din Regatul Unit, navele trebuie să opereze sub pavilion valid și să dețină documente care să confirme siguranța exploatării și asigurarea. În caz contrar, forțele militare ale statelor semnatare ar putea intercepta navele suspecte pentru inspecții.