(FOTO) Jeep intră în lupta SUV-urilor 100% electrice

Jeep face primul pas în sectorul SUV-urilor electrice cu noul Avenger care a venit la Salonul Auto de la Paris cu 400 de kilometri autonomie și un sistem de propulsie nou de 400V. Avenger este cel mai mic SUV din oferta americanilor și reprezintă prima etapă dintr-un plan ce include patru modele electrice noi pentru piața europeană ce vor fi lansate până în 2025.

Jeep a adus în capitala Franței cel mai nou și, totodată, cel mai mic SUV din oferta sa. Avenger în versiunea sa de producție se prezintă cu un motor electric și o baterie noi ascunse sub un ambalaj modern din care nu lipsește grila cu șapte elemente, un simbol Jeep încă de la începuturi. Avenger arată direcția pe care se îndreaptă Jeep după ce aceștia și-au trasat ca țintă poziția de lider printre producătorii de SUV-uri electrice, notează Automotiveworld.com.

Design-ul este unul specific ADN-ului Jeep cu aripi umflate și o bară spate angulară. Farurile cu tehnologie LED și blocurile optice spate cu lumini ce desenează un X sunt printre elementele vizuale care-l fac pe Avenger ușor de observat, iar lungimea de doar patru metri îl vor face atractiv în oraș.

Noul sistem de propulsie dezvoltat de Emotors cu o capacitate de 400V debutează pe Avenger și propune, în cifre clasice, 156 de cai putere și 260 Nm. Bateria de 56 de kWh aduce o autonomie de 400 de kilometri (WLTP) sau 550 de kilometri în ciclu urban. Conectat la un punct de reîncărcare cu putere de 100 kw, bateria lui Avenger se încarcă de la 20 la 80 de procente în 24 de minute, în timp ce o încărcare completă de la un punct de încărcare stradal obișnuit durează circa cinci ore și jumătate.

#jeep #SUV #masini electrice

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.