(FOTO) NU plasticului! O companie de la noi a procurat echipament inovativ pentru ambalarea fructelor și legumelor

O companie de distribuție a produselor agricole în rețele comerciale vor reduce gradul de poluare datorită echipamentului inovativ de ambalare a fructelor și legumelor în caserole. Echipamentul a fost procurat cu suportul proiectului USAID Agricultura Performantă în Moldova (APM).

Caserolele sunt reciclabile și confecționate din carton. Caserolele de carton sunt biodegradabile și se descompun într-o perioadă de 1-3 luni sau pot fi supuse reciclării.

Noul echipament are o capacitate de ambalare de până la 1000 de caserole din carton per oră și substituie trei muncitori. Ulterior, caserolele din carton cu fructe și legume vor fi livrate către comercianți în lăzi din plastic reutilizabile, utilizate pe parcursul a mai mulți ani de companie.

Compania „DANAM-PRIM” SRL are o experiență de 8 ani de ambalare a fructelor și legumelor livrate către rețelele comerciale, magazinele online și HoReCa. Decizia de a substitui ambalajul de plastic cu ambalaj reciclabil va ajuta compania să reducă impactul degradabil în creștere al plasticului asupra mediului ambiant și de cererea consumatorului de a procura fructe și legume.

În prezent în Republica Moldova pentru ambalarea fructelor și legumelor livrate pentru consum în rețele comerciale se utilizează ambalaj din plastic sau ambalaj combinat de carton și plastic.

Valoarea echipamentului de ambalare a fost de 800 de mii de lei, dintre care 600 de mii au fost oferiți în formă de grant de proiectul USAID APM. Adițional, compania a investit alți 800 de mii de lei în ajustarea infrastructurii conform criteriilor de asigurare a calității și igienă.

Benjamin Toric, directorul proiectului USAID APM, declarat că livrarea în rețele comerciale a fructelor și legumelor în ambalaje biodegradabile este un răspuns la solicitările consumatorilor interesați să reducă volumul de deșeuri din plastic produse și să minimizeze impactul asupra mediului.

Pe parcursul ultimilor ani Compania DANAM-PRIM a utilizat pentru ambalarea fructelor sâmburoase (cireșe, prune, coarne) ambalaj din plastic la ambalarea. Datorită noului echipament, compania va substitui ambalajul din plastic cu ambalaj biodegradabil, reducând în acest fel volumul deșeurilor din plastic.

Potrivit unor estimări, în Republica Moldova, aproape o tremie din deșeurile menajere generate de populația din mediul urban o reprezintă deșeurile de ambalaje, dintre care 9 la sută o constituie ambalajele din plastic.

#APM #ambalaj de plastic #caserole de carton #ambalaj #USAID #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.