(FOTO) Orașe de poveste din Grecia. TOP 5 destinații pe care să le alegi

Grecia a anunțat deja că își deschide sezonul turistic în luna mai, ceea ce reprezintă o oportunitate excelentă de a-ți planifica o vacanță. Iată cu ce recomandări vine Pandotrip.

1. Oia, Santorini

Oia de pe insula Santorini este destinația la care turiștii se gândesc când aleg o vacanță în Grecia. Aici vei vedea renumitele cupole albastre care se întâlnesc pe majoritatea timbrelor poștale.

Datorită poziției sale geografice, Oia are cele mai uimitoare apusuri de soare în fiecare zi. Orașul, deși este aglomerat reprezintă un loc minunat pentru a încerca mâncăruri grecești, pentru a vă bucura de priveliști și pentru a vă relaxa doar pe plajă.

2. Kastraki, Meteora

Kastraki este un mic oraș grecesc din regiunea Meteora de pe Grecia continentală și este cel mai bun oraș grecesc de vizitat pentru a vedea mănăstirile Meteora. Mănăstirile medievale stau deasupra unor stâlpi incredibili de stâncă, dintre care majoritatea au o înălțime de peste o mie de metri.

Kastraki în sine este o încântare arheologică a caselor de piatră, cu acoperișuri cu dale roșii împodobite cu flori. Zona rurală care înconjoară Meteora este excelentă pentru drumeții.

3. Chania Town, Creta

Orașul Chania de pe insula Creta este plin de caracter grecesc autentic. De la portul colorat venețian, care este căptușit cu cafenele și restaurante, până la labirintul străzilor din spate pline de magazine și buticuri din centrul vechi, are o viață atât de zi, cât și de noapte. Bucătăria cretană este imbatabilă, iar portul este cel mai bun loc pentru a încerca o parte din peștele local.

Urcați până la biserica mică Profitis Ilias și veți fi răsplătiți cu vederi panoramice uimitoare asupra întregului oraș Chania.

În timp ce vă aflați în Chania, nu veți dori să pierdeți vederea la două dintre cele mai bune plaje din lume. Elafonisi, renumit pentru nisipul său roz și marea cristalină, și Balos, laguna liniștită cu nisip alb și ape turcoaz.

4. Monemvasia, Peloponez

Monemvasia se află chiar în largul coastei Peloponezului grec și, deși este o insulă, un drum îngust o leagă de continent. De la distanță, Monemvasia pare a fi o movilă gigantică și fără viață de stâncă aridă.

Pe această insulă minusculă vei descoperi o cetate medievală cu ziduri. Există și foarte puțini oameni care trăiesc în cetate și nu sunt permise mașini înăuntru, așa că este extrem de liniștit odată ce ești departe de centru. Există câteva hoteluri, câteva taverne și câteva magazine de suveniruri. Insula are, de asemenea, două plaje frumoase. Este locul perfect pentru o vacanță în cuplu, în cazul în care aveți nevoie de intimitate.

5. Lindos, Insulele Rhodes

Este orașul perfect dacă vrei să combini odihna la plajă și vizitarea monumentelor istorice. Orașul se află într-un golf frumos, mărginit de nisipuri aurii. Deasupra ei, pe un deal proeminent, se află o acropolă asemănătoare unei fortărețe, care datează din jurul anului 200 î.Hr.

În timp ce Lindos este o imagine perfectă, cu străzi înguste pietruite pline de flori și viță de vie, acropola este cea care atrage atenția. Aici vei descoperi un templu cu coloane impresionante, scări elenistice, rămășițele unui templu roman și un turn pentagonal care făcea parte din castelul construit de Cavalerii Sf. Ioan.

Dacă vrei să petreci timpul pe plajă va trebui să vizitezi golful St. Paul Bay.

#destinatii #turism #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.