FOTO: Primul satelit al Republicii Moldova a primit carnet ATA, eliberat de CCI

Camera de Comerț și Industrie (CCI) a Republicii Moldova a eliberat, în premieră, Carnetul ATA pentru nanosatelitul Centrului Tehnologii Spațiale al Universității Tehnice a Moldovei (CNTS a UTM). Carnetul ATA, ca document vamal care facilitează exportul temporar de bunuri, a fost solicitat de Universitatea Tehnică în legătură cu necesitatea testării funcționale a nanosatelitului pentru lansarea în spațiu, transmite MOLDPRES.

În baza Carnetului perfectat și eliberat de CCI, nanosatelitul TUMnanoSAT și accesoriile necesare sunt transportate în România, unde sunt suspuse operațiunilor de testare de către Institutul de Științe Spațiale din România, iar ulterior reîntroduse în Republica Moldova. Activitatea respectivă se desfășoară în cadrul unui program internațional.

„Astfel, Centrul Tehnologii Spațiale al Universității Tehnice a Moldovei a fost selectat de Agenția Aerospațială a Japoniei (JAXA) și Oficiul Națiunilor Unite pentru Spațiu (UNOOSA) pentru runda a IV-a a Programului KiboCUBE pentru lansarea în acest an a nanosatelitului TUMnanoSAT de pe Stația Spațială Internațională (ISS) prin intermediul modulului experimental japonez JEM Small Satellite Orbital Deployer (J-SSOD). Conform CNTS al UTM, acest satelit este dezvoltat în conformitate cu standardul internațional CubeSat cu misiuni educaționale și de cercetare. Astfel, lansarea în spațiu a primului satelit al Republicii Moldova în cadrul programului va avea un impact major în îmbunătățirea calității studiilor de inginerie și a integrării Republicii Moldova în comunitatea de țări care dezvoltă tehnologii spațiale”, indică Camera de Comerţ şi Industrie.

În fiecare an, CCI elibera circa 150 de Carnete ATA. Însă, în contextul restricțiilor impuse de pandemia de COVID-19, numărul carnetelor eliberate s-a redus considerabil. Conform datelor Camerei de Comerț Internaționale, în anul 2020, au fost eliberate peste 85 de mii de Carnete ATA, pentru mărfuri în valoare de circa 10 miliarde de dolari în comparație cu anul 2019, când au fost eliberate 190 de mii de Carnete ATA pentru mărfuri în valoare de peste 22 de miliarde de dolari.

Carnetul ATA este un document vamal internațional, în baza căruia mărfurile aflate în regim de export temporar și tranzit circulă liber, conform unei proceduri vamale simplificate. Carnetul ATA este solicitat cel mai des de companiile şi persoanele care participă la târguri şi expoziții, profesioniști din diferite domenii, ce pot circula liber cu echipamentele profesionale.

#Tumnan Sat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Antalya, capitala turismului turcesc, a înregistrat două noi recorduri istorice atât în primele 11 luni ale anului, cât și în luna noiembrie, iar printre vizitatorii fideli ai destinației se numără și moldovenii — peste 182 de mii în 2025, chiar dacă numărul lor a scăzut ușor cu 1%, scrie presa din Turcia.

Destinația a fost vizitată, între ianuarie și noiembrie, de 16,8 milioane de turiști, depășind cu 1,1% nivelul anului 2024, considerat până acum cel mai bun din istorie. Doar în noiembrie au fost înregistrați 486.000 de vizitatori din 152 de țări, cu 2,4% mai mulți decât în aceeași lună anul precedent.

Principala explicație pentru creșterea record o reprezintă turiștii ruși, care se confruntă cu dificultăți majore de a călători în Europa din cauza sancțiunilor impuse după invazia în Ucraina. Astfel, Antalya a devenit principala lor alternativă: aproape patru milioane de ruși au vizitat stațiunea în 11 luni, un turist din patru fiind rus.

Germania rămâne a doua piață ca mărime, cu peste 3,47 milioane de vizitatori, urmată de Regatul Unit și Polonia, care au depășit fiecare pragul de un milion de sosiri. Diaspora turcă se află pe locul cinci, cu peste un milion de turiști.

Moldova intră, de asemenea, în topul celor 20 de țări care alimentează Antalya, cu aproximativ 182 000 de vizitatori în 2025. Alte state importante în structura turistică a regiunii sunt Ucraina, România, Kazahstan, Cehia, Lituania, Slovacia, Danemarca, Olanda, Austria, Belarus, Franța, Elveția, Suedia, Ungaria, Norvegia, Letonia, Estonia și Serbia — unele în creștere semnificativă, precum Lituania (+100%), altele în recul moderat, precum România (-3%) sau Norvegia (-6%).