FOTO: Primul satelit al Republicii Moldova a primit carnet ATA, eliberat de CCI

Camera de Comerț și Industrie (CCI) a Republicii Moldova a eliberat, în premieră, Carnetul ATA pentru nanosatelitul Centrului Tehnologii Spațiale al Universității Tehnice a Moldovei (CNTS a UTM). Carnetul ATA, ca document vamal care facilitează exportul temporar de bunuri, a fost solicitat de Universitatea Tehnică în legătură cu necesitatea testării funcționale a nanosatelitului pentru lansarea în spațiu, transmite MOLDPRES.

În baza Carnetului perfectat și eliberat de CCI, nanosatelitul TUMnanoSAT și accesoriile necesare sunt transportate în România, unde sunt suspuse operațiunilor de testare de către Institutul de Științe Spațiale din România, iar ulterior reîntroduse în Republica Moldova. Activitatea respectivă se desfășoară în cadrul unui program internațional.

„Astfel, Centrul Tehnologii Spațiale al Universității Tehnice a Moldovei a fost selectat de Agenția Aerospațială a Japoniei (JAXA) și Oficiul Națiunilor Unite pentru Spațiu (UNOOSA) pentru runda a IV-a a Programului KiboCUBE pentru lansarea în acest an a nanosatelitului TUMnanoSAT de pe Stația Spațială Internațională (ISS) prin intermediul modulului experimental japonez JEM Small Satellite Orbital Deployer (J-SSOD). Conform CNTS al UTM, acest satelit este dezvoltat în conformitate cu standardul internațional CubeSat cu misiuni educaționale și de cercetare. Astfel, lansarea în spațiu a primului satelit al Republicii Moldova în cadrul programului va avea un impact major în îmbunătățirea calității studiilor de inginerie și a integrării Republicii Moldova în comunitatea de țări care dezvoltă tehnologii spațiale”, indică Camera de Comerţ şi Industrie.

În fiecare an, CCI elibera circa 150 de Carnete ATA. Însă, în contextul restricțiilor impuse de pandemia de COVID-19, numărul carnetelor eliberate s-a redus considerabil. Conform datelor Camerei de Comerț Internaționale, în anul 2020, au fost eliberate peste 85 de mii de Carnete ATA, pentru mărfuri în valoare de circa 10 miliarde de dolari în comparație cu anul 2019, când au fost eliberate 190 de mii de Carnete ATA pentru mărfuri în valoare de peste 22 de miliarde de dolari.

Carnetul ATA este un document vamal internațional, în baza căruia mărfurile aflate în regim de export temporar și tranzit circulă liber, conform unei proceduri vamale simplificate. Carnetul ATA este solicitat cel mai des de companiile şi persoanele care participă la târguri şi expoziții, profesioniști din diferite domenii, ce pot circula liber cu echipamentele profesionale.

#Tumnan Sat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.