FOTO: Primul satelit al Republicii Moldova a primit carnet ATA, eliberat de CCI

Camera de Comerț și Industrie (CCI) a Republicii Moldova a eliberat, în premieră, Carnetul ATA pentru nanosatelitul Centrului Tehnologii Spațiale al Universității Tehnice a Moldovei (CNTS a UTM). Carnetul ATA, ca document vamal care facilitează exportul temporar de bunuri, a fost solicitat de Universitatea Tehnică în legătură cu necesitatea testării funcționale a nanosatelitului pentru lansarea în spațiu, transmite MOLDPRES.

În baza Carnetului perfectat și eliberat de CCI, nanosatelitul TUMnanoSAT și accesoriile necesare sunt transportate în România, unde sunt suspuse operațiunilor de testare de către Institutul de Științe Spațiale din România, iar ulterior reîntroduse în Republica Moldova. Activitatea respectivă se desfășoară în cadrul unui program internațional.

„Astfel, Centrul Tehnologii Spațiale al Universității Tehnice a Moldovei a fost selectat de Agenția Aerospațială a Japoniei (JAXA) și Oficiul Națiunilor Unite pentru Spațiu (UNOOSA) pentru runda a IV-a a Programului KiboCUBE pentru lansarea în acest an a nanosatelitului TUMnanoSAT de pe Stația Spațială Internațională (ISS) prin intermediul modulului experimental japonez JEM Small Satellite Orbital Deployer (J-SSOD). Conform CNTS al UTM, acest satelit este dezvoltat în conformitate cu standardul internațional CubeSat cu misiuni educaționale și de cercetare. Astfel, lansarea în spațiu a primului satelit al Republicii Moldova în cadrul programului va avea un impact major în îmbunătățirea calității studiilor de inginerie și a integrării Republicii Moldova în comunitatea de țări care dezvoltă tehnologii spațiale”, indică Camera de Comerţ şi Industrie.

În fiecare an, CCI elibera circa 150 de Carnete ATA. Însă, în contextul restricțiilor impuse de pandemia de COVID-19, numărul carnetelor eliberate s-a redus considerabil. Conform datelor Camerei de Comerț Internaționale, în anul 2020, au fost eliberate peste 85 de mii de Carnete ATA, pentru mărfuri în valoare de circa 10 miliarde de dolari în comparație cu anul 2019, când au fost eliberate 190 de mii de Carnete ATA pentru mărfuri în valoare de peste 22 de miliarde de dolari.

Carnetul ATA este un document vamal internațional, în baza căruia mărfurile aflate în regim de export temporar și tranzit circulă liber, conform unei proceduri vamale simplificate. Carnetul ATA este solicitat cel mai des de companiile şi persoanele care participă la târguri şi expoziții, profesioniști din diferite domenii, ce pot circula liber cu echipamentele profesionale.

#Tumnan Sat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.