FOTO: Primul satelit al Republicii Moldova a primit carnet ATA, eliberat de CCI

14 Mai 2021, 11:39
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
14 Mai 2021, 11:39 // Actual //  MD Bani

Camera de Comerț și Industrie (CCI) a Republicii Moldova a eliberat, în premieră, Carnetul ATA pentru nanosatelitul Centrului Tehnologii Spațiale al Universității Tehnice a Moldovei (CNTS a UTM). Carnetul ATA, ca document vamal care facilitează exportul temporar de bunuri, a fost solicitat de Universitatea Tehnică în legătură cu necesitatea testării funcționale a nanosatelitului pentru lansarea în spațiu, transmite MOLDPRES.

În baza Carnetului perfectat și eliberat de CCI, nanosatelitul TUMnanoSAT și accesoriile necesare sunt transportate în România, unde sunt suspuse operațiunilor de testare de către Institutul de Științe Spațiale din România, iar ulterior reîntroduse în Republica Moldova. Activitatea respectivă se desfășoară în cadrul unui program internațional.

„Astfel, Centrul Tehnologii Spațiale al Universității Tehnice a Moldovei a fost selectat de Agenția Aerospațială a Japoniei (JAXA) și Oficiul Națiunilor Unite pentru Spațiu (UNOOSA) pentru runda a IV-a a Programului KiboCUBE pentru lansarea în acest an a nanosatelitului TUMnanoSAT de pe Stația Spațială Internațională (ISS) prin intermediul modulului experimental japonez JEM Small Satellite Orbital Deployer (J-SSOD). Conform CNTS al UTM, acest satelit este dezvoltat în conformitate cu standardul internațional CubeSat cu misiuni educaționale și de cercetare. Astfel, lansarea în spațiu a primului satelit al Republicii Moldova în cadrul programului va avea un impact major în îmbunătățirea calității studiilor de inginerie și a integrării Republicii Moldova în comunitatea de țări care dezvoltă tehnologii spațiale”, indică Camera de Comerţ şi Industrie.

În fiecare an, CCI elibera circa 150 de Carnete ATA. Însă, în contextul restricțiilor impuse de pandemia de COVID-19, numărul carnetelor eliberate s-a redus considerabil. Conform datelor Camerei de Comerț Internaționale, în anul 2020, au fost eliberate peste 85 de mii de Carnete ATA, pentru mărfuri în valoare de circa 10 miliarde de dolari în comparație cu anul 2019, când au fost eliberate 190 de mii de Carnete ATA pentru mărfuri în valoare de peste 22 de miliarde de dolari.

Carnetul ATA este un document vamal internațional, în baza căruia mărfurile aflate în regim de export temporar și tranzit circulă liber, conform unei proceduri vamale simplificate. Carnetul ATA este solicitat cel mai des de companiile şi persoanele care participă la târguri şi expoziții, profesioniști din diferite domenii, ce pot circula liber cu echipamentele profesionale.

Realitatea Live

02 Feb. 2026, 22:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Feb. 2026, 22:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Energia regenerabilă nu poate asigura, în forma actuală, securitatea energetică a Republicii Moldova, iar costurile reale ale stocării energiei sunt extrem de ridicate. Declarațiile au fost făcute de expertul energetic Sergiu Tofilat în cadrul emisiunii Cabinetul din umbră de la Jurnal TV.

Potrivit acestuia, deși prețurile bateriilor au scăzut semnificativ în ultimii ani, de la aproximativ 250 de dolari per kilowatt la circa 100 de dolari, investițiile necesare rămân uriașe. Tehnologiile de stocare sunt bazate în principal pe litiu, o resursă extrem de solicitată la nivel global pentru telefoane, laptopuri și mașini electrice, iar o mare parte din lanțul de producție este concentrată în China, ceea ce ridică probleme suplimentare de acces și securitate.

Republica Moldova consumă anual aproximativ 4,6 milioane MWh de energie electrică, inclusiv pierderile din rețea. Raportat la consumul zilnic, necesarul ajunge la circa 12,6 mii MWh. La un cost estimativ de 100.000 de dolari pentru stocarea unui megawatt, o baterie capabilă să asigure consumul țării pentru 24 de ore ar costa aproximativ 1,2 miliarde de dolari. Ținând cont de faptul că bateriile nu pot fi descărcate complet, iar o rezervă tehnică de 20% este obligatorie, suma totală se apropie de 1,5 miliarde de dolari.

Sergiu Tofilat a subliniat că sursele regenerabile produc energie doar în anumite intervale, atunci când există soare sau vânt, și nu pot acoperi consumul în mod constant. În lipsa acestor condiții, sistemul energetic este nevoit să recurgă la surse clasice sau la deconectarea consumatorilor. În același timp, perioadele de supraproducție generează pierderi, deoarece energia nu poate fi absorbită de rețea, iar producătorii sunt obligați să-și oprească instalațiile, pierzând venituri.

Expertul a oferit și exemplul Germaniei, care în anul 2024 ar fi plătit aproximativ 3 miliarde de euro pentru energia regenerabilă neconsumată. În Republica Moldova, capacitatea totală instalată de energie regenerabilă a ajuns la 958 MW, potrivit datelor disponibile la finalul lunii noiembrie, iar peste jumătate, circa 522 MW, se află pe piața liberă.

Acești producători sunt antreprenori care au investit fără sprijin din partea statului, fără tarife garantate sau obligații de preluare a energiei. În prezent, ei sunt nevoiți să negocieze individual cu Energocom, Premier Energy sau FEE Nord, însă companiile reglementate pot oferi doar cele mai mici prețuri permise de lege. Contractele sunt încheiate pe termen scurt, de una până la trei luni, la prețuri de 40–50 de euro per MWh, de aproape trei ori mai mici decât cotațiile de pe bursele de energie.

În aceste condiții, investițiile riscă să nu fie recuperate, iar unii producători se confruntă cu riscul falimentului. Lipsa de predictibilitate face imposibilă accesarea creditelor bancare pentru investiții în baterii de stocare, iar fără intervenții de politică publică, sectorul riscă să intre într-un blocaj major. Sergiu Tofilat consideră că autoritățile trebuie să identifice rapid o formulă de preț sau un mecanism de piață care să permită producătorilor de energie regenerabilă să supraviețuiască financiar, altfel tranziția energetică riscă să devină o iluzie costisitoare.