(FOTO) Află cum s-au regăsit femeile refugiate din Ucraina în comunitatea IT din Moldova

22 Iun. 2022, 17:13
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
22 Iun. 2022, 17:13 // Actual //  MD Bani

În război se dau lupte direct pe front, dar și în viața femeilor care au fost nevoite să fugă din calea gloanțelor. Mai multe inițiative de susținere și dezvoltare a abilităților TIC pentru femeile refugiate sunt în curs de dezvoltare, pentru ca ele să-și recâștige dreptul la libertate profesională și financiară. În cadrul evenimentului „Digital Connections: Moldova-Ucraina”, femeile refugiate din Ucraina, alături de femeile din Moldova, au participat la discuții de socializare, au interacționat între ele și au creat conexiuni în comunitate pentru a depăși mai ușor provocarea refugiului. Evenimentul a fost organizat de către Seed Forum Moldova/IHUB în colaborare cu UN Women, cu sprijinul financiar al Suediei, în parteneriat cu proiectul Tekwill, cu susținerea USAID.

Din domeniul construcțiilor, la business digital

Irina este din Ucraina, regiunea Odessa, iar în ultimii trei ani a activat în domeniul construcțiilor. Înainte de a începe războiul, s-a reprofilat profesional și a început a dezvolta un startup în industria tech și anume o platformă care permite angajatorilor și potențialilor angajați să stabilească conexiuni profesionale, în funcție de necesitățile și așteptările pe care le au. De mai bine de trei luni este în Republica Moldova și continuă să-și dezvolte afacerea. În cadrul proiectului, a avut oportunitatea de a cunoaște oameni noi, de a se integra și socializa cu femei din același domeniu și de a beneficia de susținere din partea întregii comunități.

„Odată cu declanșarea războiului, foarte mulți dintre prietenii mei și-au pierdut jobul. Reprofilarea profesională m-a ajutat să mă mențin în această perioadă complicată, iar acum am planuri de creștere și dezvoltare a afacerii, pentru că în IT nu trebuie neapărat să fii programator/oare ca să dezvolți o profesie. Comunitatea din Republica Moldova este refugiul și inspirația mea de a crește și de a continua să muncesc.”

IT-ul conectează femeile din Moldova și Ucraina

În total, aproximativ  30 de fete și femei din Moldova și Ucraina și-au cunoscut experiențele, au interacționat și au discutat despre piața muncii locale și au aflat detalii despre industria IT, prin prisma proiectelor pe care Seed Forum Moldova/ IHUB  în colaborare cu UN Women și cu sprijinul financiar al Suediei le dezvoltă în acest sens.

Dominika Stojanoska, reprezentantă de țară UN Women Moldova: „În cadrul acestui eveniment ne-am propus să ne întâlnim și să aflăm mai multe despre activitățile și oportunitățile existente pentru fetele și femeile din Moldova, dar și pentru cele din Ucraina. STEM și IT sunt acele domenii în care diferențele de gen sunt încă cele mai mari, unde fetele studiază și acticează mai puțin din cauza stereotipurilor de gen și a normelor patriarhale existente în societate. Acesta este, de asemenea, domeniul în care există cea mai mare discrepanță salarială în bază de gen în care femeile sunt plătite mai puțin decât bărbații. Vă încurajăm să reduceți decalajul de gen, să spargeți stereotipurile, să analizați oportunitățile digitale și să beneficiați de toate șansele pe care le oferim în cadrul acestui proiect.”

Oxana Paierele, coordonatoare de programe, Ambasada Suediei în Republica Moldova: Suedia este cunoscută pentru programele implementate în țară care încurajează creativitatea, inovațiile și promovează egalitatea de șanse. Pe parcursul ultimelor luni, Ambasada Suediei în Republica Moldova și-a revizuit proiectele în derulare, cu extinderea numărului beneficiarelor astfel ca atât fetele și femeile din Moldova, cât și cele din Ucraina să beneficieze de mai multe oportunități de instruire și conectare la inovație. În cadrul acestui proiect, puteți participa la evenimente, beneficia de acces liber la spații de coworking, dar și integrare în comunitatea tech deja existentă. Prin intermediul inițiativei, ne dorim să oferim acces la educație tech, cursuri online, infractructură pentru a putea munci și beneficia de oportunități de dezvoltare.”

De asemenea, participantele au cunoscut de la reprezentanți și reprezentante ale companiilor IT private despre oportunitățile profesionale și perspectivele de angajare, în cazul în care sunt interesate de a dezvolta o profesie în această sferă.

Irina Grișca, manageră IHUB Chișinău: „Prin intermediul acestui eveniment ne-am propus să ne cunoaștem mai bine, să comunicăm și să interacționăm pentru că avem o comunitate de femei care își doresc să se dezvolte în domeniul TIC. Programul le pune la dispoziție un șir de oportunități precum infrastructură, acces la spații de coworking și în comunitate, asistență și susținere, precum și posibilitatea de a cunoaște oferte de angajare ale companiilor IT de pe piață. Am reușit să interacționăm, să ne spunem poveștile, să ne cunoaștem mai bine și să ne inspirăm, iar astfel de evenimente vom continua să organizăm.”

Empowering Women Hub Networks” este un proiect care își propune să susțină dezvoltarea economică prin implicarea mai multor fete și femei în sectoarele promițătoare, cu scopul de a avea impact asupra egalității, independenței și să creeze un acces mai bun la oportunități economice, prin promovarea egalității de gen și abilitarea femeilor prin implicarea lor în tehnologiile informației și dezvoltarea comunicațiilor.

Inițiativa este implementată de „Seed Forum Moldova”/iHUB, în colaborare cu UN Women și cu sprijinul financiar al Suediei, în parteneriat cu Proiectul Tekwill, susținut de USAID și Suedia.

Realitatea Live

03 Ian. 2026, 11:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Ian. 2026, 11:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!