(FOTO, VIDEO) Avionul de lux care l-a adus pe Macron în România și Republica Moldova. Cât costă și cum arată

17 Iun. 2022, 11:12
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
17 Iun. 2022, 11:12 // Au Bani //  MD Bani

Avionul care l-a adus pe Emmanuel Macron în România și Moldova a costat autoritățile franceze din domeniul Apărării 180 de milioane de euro, potrivit presei de la Paris. Acesta a intrat în dotarea forțelor aeriene a țării când Nicolas Sarkozy exercita funcția de șef de stat, iar Forbes scrie că, de fapt, a costat 240 de milioane, scrie Realitatea.md.

Airbus A330-200 presidentiel este împărțit în câteva compartimente. Unul dintre ele reprezintă camera de lux a șefului de stat francez, conform jurnaliștilor de la Paris. De asemenea, acesta este dotat cu o sală izolată fonic, unde pot avea loc discuții și tratative.

Totodată, în aeronavă se mai regăsește și un centru medical unde pot fi efectuate chiar și intervenții, notează ohlaair.com. Urmează cabină destinată însoțitorilor, care are capacitate de 60 de persoane, iar mai aproape de coadă este amplasat spațiul destinat pazei și membrilor echipajului.

Potrivit Rupor.md, o oră de zbor cu avionul costă circa 20.000 de euro. Deși interiorul avionului de regulă este ținut departe de ochii lumii, François Hollande le-a permis anterior jurnaliștilor să intre în aeronavă.

Realitatea Live

04 Mart. 2026, 12:52
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
04 Mart. 2026, 12:52 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Ultima tranșă de finanțare din programul cu Fondul Monetar Internațional (FMI) nu a mai fost acordată Republicii Moldova după demiterea fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin. Declarația a fost făcută de economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Contransens” a publicației ZIUA.

Întârzierea reformelor de guvernanță și anticorupție din Republica Moldova pune sub semnul întrebării capacitatea statului de a garanta că banii publici sunt cheltuiți corect, a punctat  Ioniță.

Potrivit acestuia, partenerii externi au atras în repetate rânduri atenția asupra problemelor de transparență și control al cheltuielilor publice.

„La voi, cheltuielile… noi nu putem garanta că banul public este cheltuit corect”, a spus Ioniță, menționând că lipsa unor mecanisme eficiente de verificare creează suspiciuni privind modul în care sunt utilizate resursele bugetare.

Economistul a dat drept exemplu proiectele de infrastructură, unde, potrivit lui, apar frecvent dubii legate de calitatea lucrărilor executate.

„Ați văzut știrea asta cu asfaltul: trebuie să fie 14 centimetri, dar pun șapte. Nu mai vorbesc de calitate și așa mai departe”, a afirmat el.

Veaceslav Ioniță susține că problema nu este doar modul în care sunt cheltuiți banii publici, ci și faptul că instituțiile statului nu dispun de suficiente instrumente pentru a demonstra că aceste cheltuieli sunt verificate eficient.

Economistul a făcut referire și la reacțiile partenerilor externi, inclusiv ale Fondului Monetar Internațional (FMI), care, potrivit lui, au subliniat că lipsa unor mecanisme solide de control al finanțelor publice reprezintă un risc atunci când este vorba de acordarea de împrumuturi.

În acest context, Ioniță a invocat și conceptul de „datorie odioasă”, utilizat în dreptul internațional, care se referă la situațiile în care o guvernare contractează împrumuturi contrar intereselor populației, iar ulterior aceste datorii pot fi contestate.

„Există cazuri în practica internațională când statele au demonstrat că datoriile contractate de guverne corupte au fost împotriva voinței cetățenilor și împotriva intereselor naționale”, a explicat economistul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, partenerii externi sunt atenți la modul în care sunt gestionate finanțele publice și la existența unor instituții independente capabile să verifice utilizarea banilor publici.

Precedentul program cu FMI s-a încheiat la sfârșitul lunii octombrie trecut, însă Republica Moldova nu a beneficiat de ultimele două tranșe de finanțare, în valoare totală de circa 170 de milioane de dolari. Autoritățile au recunoscut că fondurile nu au fost debursate din cauza neîndeplinirii unor angajamente asumate, în special pe componenta de cheltuieli.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!