FOTO, VIDEO Mai puțină violență în țară! Sute de persoane, ajutate de Centrul de Justiție Familială timp de șase luni

La doar 6 luni de la inaugurare, Centrul de Justiție Familială (CJF) al Poliției devine o ancoră pentru cei afectați de violența familială și sexuală. Inițiativa care rezultă din colaborarea între autorități, societatea civilă și partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova, a oferit un refugiu de încredere și siguranță pentru cei aflați în pericol chiar în familia lor.

„Cu siguranță că noi așa împreună ne vom uni forțele și vom combate acest flagel, iar femeile vor prinde la curaj sa spună nu și vor denunța ca acest fenomen să fie oprit în societatea noastră”, a declarat la prezentarea raportului de 6 luni al CJF, Lilian Carp, Președintele Comisiei Parlamentare pe Securitate națională, apărare și ordine publică, cu referire la fenomenul de violență familială și sexuală.

„Peste 180 de persoane au primit deja asistență integrată în cadrul Centrului. Într-un singur edificiu, poliția împreună cu asistenții sociali, cu psihologi, cu medicii legiști sunt toți la datorie 24 din 24 de ore și sunt gata să acorde acel suport necesar victimelor. Ministerul Afacerilor Interne a reluat campania de sensibilizare în fața acestui flagel și de încurajare ca toate victimele să se adrese Centrului de Justiție Familială al Poliției”, a spus Adrian Efros, ministrul Afacerilor Interne.

„Datorită acestei resurse vitale, victimele violenței domestice și ale altor forme de violență, precum și copii lor, au acces la o gamă de servicii specializate si asistență fără stigmatizare, într-un singur loc. O societate este puternică doar în măsura în care sunt puternici membrii săi cei mai vulnerabili, în acest sens Centrul oferă un suport cuprinzător”, a explicat Laura Hruby, Șeful Adjunct al Misiunii Ambasadei Statelor Unite la Chișinău.

„Am constatat că în aceste 6 luni de zile, de fapt, conceptul sau gândirea care a fost fundamentul aceste instituții, s-a materializat prin două aspecte a ce îi trebuie unei victime a violenței în familie: calitatea serviciilor prestate și garantarea confidențialității lucrurilor care s-au întâmplat”, a relatat Viorel Cernăuțeanu, Șeful Inspectoratului General al Poliției al MAI.

Pe parcursul evenimentului, Ivan Crețu, directorul CJF, a raportat că timp de 6 luni Centrul a fost notificat cu privire la 180 de cazuri în care a fost solicitată intervenția, 149 dintre care fiind de competența directă a instituției. Cele 149 de cazuri gestionate au implicat forme de violență în familie de diferite tipuri: fizică (11); fizică și psihologică (97); fizică psihologică și economică (7); fizică psihologică, economică și sexuală (anterior) (2); psihologică (22); sexuală (8); și digitală (2).

Numărul de cazuri, diferă conform categoriei de vârstă a persoanelor afectate:

18-25 ani (19 cazuri);
26-30 ani (21 cazuri);
31-40 ani (55 cazuri);
41-50 ani (23 cazuri);
51-60 ani (9 cazuri);
61-70 ani (11 cazuri);
71-75 ani (9 cazuri);
80-85 ani (1 caz);
90 ani (1 caz).

Din numărul total de cazuri înregistrate, 60 de victime au fost supuse violenței de către soț/soție, 41 de concubină/concubin, 17 de fecior/fiică, 1 de ginere/noră, 6 de nepot/nepoată, 5 de tată/mamă, 11 de fost soț/fostă soție, 5 de soră/frate, 5 de vecin/ă/persoană necunoscută, 1 de persoana cu care conlocuiește, 1 de soacră /socru și 1 de cumnat/cumnată.

Echipa CJF în aria sa de acoperire, municipiul Chișinău și suburbiile, a intervenit prompt cu suport medical și juridic necesar pentru a opri repetarea actelor de violență. În această regiune, la solicitarea CJF au fost eliberate 76 de ordine de restricție de urgență, care au garantat siguranța imediată a victimelor și membrilor familiilor lor, contribuind la prevenirea unor incidente ulterioare de violență domestică.

Pentru emiterea unei ordonanțe de protecție, au fost înaintate un total de 84 de demersuri în instanța de judecată, dintre care au fost emise ulterior un număr total de 76 de ordonanțe de protecție, 2 fiind respinse, iar altele 6 fiind în procesul de examinare, potrivit datelor prezentate de Ministerul de Interne. Dintre aceste ordonanțe de protecție emise de instanță, 9 au fost valabile pe o perioadă de 30 de zile, 2 pe o perioadă de 45 de zile, 9 pe o perioadă de 60 de zile și 56 pe o perioadă de 90 de zile.

În urma analizei acestor cazuri, s-a constatat necesitatea intervenției expertului judiciar/medicului legist în 18 dintre cazuri, 12 fiind realizate de experți în incinta CJF, iar celelalte 6 au fost efectuate în cadrul Centrului de medicină legală.

Totodată, 9 victime ale violenței în familie au fost referite în adresa instituțiilor medico-sanitare publice, 19 victime în adresa Centrelor de plasament, 69 în adresa Direcțiilor de asistență socială și 54 în adresa Direcțiilor teritoriale pentru protecția copilului.

Pentru a solicita intervenția echipei Centrului de Justiție Familială al Poliției, apelați serviciul 112 sau să sunați la Telefonul de Încredere pentru Femei și Fete – 0 8008 8008.

: Processed with VSCO with hb1 preset

: Processed with VSCO with hb1 preset

#justiție #minister #Centru

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.