FOTO, VIDEO Mai puțină violență în țară! Sute de persoane, ajutate de Centrul de Justiție Familială timp de șase luni

La doar 6 luni de la inaugurare, Centrul de Justiție Familială (CJF) al Poliției devine o ancoră pentru cei afectați de violența familială și sexuală. Inițiativa care rezultă din colaborarea între autorități, societatea civilă și partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova, a oferit un refugiu de încredere și siguranță pentru cei aflați în pericol chiar în familia lor.

„Cu siguranță că noi așa împreună ne vom uni forțele și vom combate acest flagel, iar femeile vor prinde la curaj sa spună nu și vor denunța ca acest fenomen să fie oprit în societatea noastră”, a declarat la prezentarea raportului de 6 luni al CJF, Lilian Carp, Președintele Comisiei Parlamentare pe Securitate națională, apărare și ordine publică, cu referire la fenomenul de violență familială și sexuală.

„Peste 180 de persoane au primit deja asistență integrată în cadrul Centrului. Într-un singur edificiu, poliția împreună cu asistenții sociali, cu psihologi, cu medicii legiști sunt toți la datorie 24 din 24 de ore și sunt gata să acorde acel suport necesar victimelor. Ministerul Afacerilor Interne a reluat campania de sensibilizare în fața acestui flagel și de încurajare ca toate victimele să se adrese Centrului de Justiție Familială al Poliției”, a spus Adrian Efros, ministrul Afacerilor Interne.

„Datorită acestei resurse vitale, victimele violenței domestice și ale altor forme de violență, precum și copii lor, au acces la o gamă de servicii specializate si asistență fără stigmatizare, într-un singur loc. O societate este puternică doar în măsura în care sunt puternici membrii săi cei mai vulnerabili, în acest sens Centrul oferă un suport cuprinzător”, a explicat Laura Hruby, Șeful Adjunct al Misiunii Ambasadei Statelor Unite la Chișinău.

„Am constatat că în aceste 6 luni de zile, de fapt, conceptul sau gândirea care a fost fundamentul aceste instituții, s-a materializat prin două aspecte a ce îi trebuie unei victime a violenței în familie: calitatea serviciilor prestate și garantarea confidențialității lucrurilor care s-au întâmplat”, a relatat Viorel Cernăuțeanu, Șeful Inspectoratului General al Poliției al MAI.

Pe parcursul evenimentului, Ivan Crețu, directorul CJF, a raportat că timp de 6 luni Centrul a fost notificat cu privire la 180 de cazuri în care a fost solicitată intervenția, 149 dintre care fiind de competența directă a instituției. Cele 149 de cazuri gestionate au implicat forme de violență în familie de diferite tipuri: fizică (11); fizică și psihologică (97); fizică psihologică și economică (7); fizică psihologică, economică și sexuală (anterior) (2); psihologică (22); sexuală (8); și digitală (2).

Numărul de cazuri, diferă conform categoriei de vârstă a persoanelor afectate:

18-25 ani (19 cazuri);
26-30 ani (21 cazuri);
31-40 ani (55 cazuri);
41-50 ani (23 cazuri);
51-60 ani (9 cazuri);
61-70 ani (11 cazuri);
71-75 ani (9 cazuri);
80-85 ani (1 caz);
90 ani (1 caz).

Din numărul total de cazuri înregistrate, 60 de victime au fost supuse violenței de către soț/soție, 41 de concubină/concubin, 17 de fecior/fiică, 1 de ginere/noră, 6 de nepot/nepoată, 5 de tată/mamă, 11 de fost soț/fostă soție, 5 de soră/frate, 5 de vecin/ă/persoană necunoscută, 1 de persoana cu care conlocuiește, 1 de soacră /socru și 1 de cumnat/cumnată.

Echipa CJF în aria sa de acoperire, municipiul Chișinău și suburbiile, a intervenit prompt cu suport medical și juridic necesar pentru a opri repetarea actelor de violență. În această regiune, la solicitarea CJF au fost eliberate 76 de ordine de restricție de urgență, care au garantat siguranța imediată a victimelor și membrilor familiilor lor, contribuind la prevenirea unor incidente ulterioare de violență domestică.

Pentru emiterea unei ordonanțe de protecție, au fost înaintate un total de 84 de demersuri în instanța de judecată, dintre care au fost emise ulterior un număr total de 76 de ordonanțe de protecție, 2 fiind respinse, iar altele 6 fiind în procesul de examinare, potrivit datelor prezentate de Ministerul de Interne. Dintre aceste ordonanțe de protecție emise de instanță, 9 au fost valabile pe o perioadă de 30 de zile, 2 pe o perioadă de 45 de zile, 9 pe o perioadă de 60 de zile și 56 pe o perioadă de 90 de zile.

În urma analizei acestor cazuri, s-a constatat necesitatea intervenției expertului judiciar/medicului legist în 18 dintre cazuri, 12 fiind realizate de experți în incinta CJF, iar celelalte 6 au fost efectuate în cadrul Centrului de medicină legală.

Totodată, 9 victime ale violenței în familie au fost referite în adresa instituțiilor medico-sanitare publice, 19 victime în adresa Centrelor de plasament, 69 în adresa Direcțiilor de asistență socială și 54 în adresa Direcțiilor teritoriale pentru protecția copilului.

Pentru a solicita intervenția echipei Centrului de Justiție Familială al Poliției, apelați serviciul 112 sau să sunați la Telefonul de Încredere pentru Femei și Fete – 0 8008 8008.

: Processed with VSCO with hb1 preset

: Processed with VSCO with hb1 preset

#justiție #minister #Centru

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.