FOTO, VIDEO Mai puțină violență în țară! Sute de persoane, ajutate de Centrul de Justiție Familială timp de șase luni

La doar 6 luni de la inaugurare, Centrul de Justiție Familială (CJF) al Poliției devine o ancoră pentru cei afectați de violența familială și sexuală. Inițiativa care rezultă din colaborarea între autorități, societatea civilă și partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova, a oferit un refugiu de încredere și siguranță pentru cei aflați în pericol chiar în familia lor.

„Cu siguranță că noi așa împreună ne vom uni forțele și vom combate acest flagel, iar femeile vor prinde la curaj sa spună nu și vor denunța ca acest fenomen să fie oprit în societatea noastră”, a declarat la prezentarea raportului de 6 luni al CJF, Lilian Carp, Președintele Comisiei Parlamentare pe Securitate națională, apărare și ordine publică, cu referire la fenomenul de violență familială și sexuală.

„Peste 180 de persoane au primit deja asistență integrată în cadrul Centrului. Într-un singur edificiu, poliția împreună cu asistenții sociali, cu psihologi, cu medicii legiști sunt toți la datorie 24 din 24 de ore și sunt gata să acorde acel suport necesar victimelor. Ministerul Afacerilor Interne a reluat campania de sensibilizare în fața acestui flagel și de încurajare ca toate victimele să se adrese Centrului de Justiție Familială al Poliției”, a spus Adrian Efros, ministrul Afacerilor Interne.

„Datorită acestei resurse vitale, victimele violenței domestice și ale altor forme de violență, precum și copii lor, au acces la o gamă de servicii specializate si asistență fără stigmatizare, într-un singur loc. O societate este puternică doar în măsura în care sunt puternici membrii săi cei mai vulnerabili, în acest sens Centrul oferă un suport cuprinzător”, a explicat Laura Hruby, Șeful Adjunct al Misiunii Ambasadei Statelor Unite la Chișinău.

„Am constatat că în aceste 6 luni de zile, de fapt, conceptul sau gândirea care a fost fundamentul aceste instituții, s-a materializat prin două aspecte a ce îi trebuie unei victime a violenței în familie: calitatea serviciilor prestate și garantarea confidențialității lucrurilor care s-au întâmplat”, a relatat Viorel Cernăuțeanu, Șeful Inspectoratului General al Poliției al MAI.

Pe parcursul evenimentului, Ivan Crețu, directorul CJF, a raportat că timp de 6 luni Centrul a fost notificat cu privire la 180 de cazuri în care a fost solicitată intervenția, 149 dintre care fiind de competența directă a instituției. Cele 149 de cazuri gestionate au implicat forme de violență în familie de diferite tipuri: fizică (11); fizică și psihologică (97); fizică psihologică și economică (7); fizică psihologică, economică și sexuală (anterior) (2); psihologică (22); sexuală (8); și digitală (2).

Numărul de cazuri, diferă conform categoriei de vârstă a persoanelor afectate:

18-25 ani (19 cazuri);
26-30 ani (21 cazuri);
31-40 ani (55 cazuri);
41-50 ani (23 cazuri);
51-60 ani (9 cazuri);
61-70 ani (11 cazuri);
71-75 ani (9 cazuri);
80-85 ani (1 caz);
90 ani (1 caz).

Din numărul total de cazuri înregistrate, 60 de victime au fost supuse violenței de către soț/soție, 41 de concubină/concubin, 17 de fecior/fiică, 1 de ginere/noră, 6 de nepot/nepoată, 5 de tată/mamă, 11 de fost soț/fostă soție, 5 de soră/frate, 5 de vecin/ă/persoană necunoscută, 1 de persoana cu care conlocuiește, 1 de soacră /socru și 1 de cumnat/cumnată.

Echipa CJF în aria sa de acoperire, municipiul Chișinău și suburbiile, a intervenit prompt cu suport medical și juridic necesar pentru a opri repetarea actelor de violență. În această regiune, la solicitarea CJF au fost eliberate 76 de ordine de restricție de urgență, care au garantat siguranța imediată a victimelor și membrilor familiilor lor, contribuind la prevenirea unor incidente ulterioare de violență domestică.

Pentru emiterea unei ordonanțe de protecție, au fost înaintate un total de 84 de demersuri în instanța de judecată, dintre care au fost emise ulterior un număr total de 76 de ordonanțe de protecție, 2 fiind respinse, iar altele 6 fiind în procesul de examinare, potrivit datelor prezentate de Ministerul de Interne. Dintre aceste ordonanțe de protecție emise de instanță, 9 au fost valabile pe o perioadă de 30 de zile, 2 pe o perioadă de 45 de zile, 9 pe o perioadă de 60 de zile și 56 pe o perioadă de 90 de zile.

În urma analizei acestor cazuri, s-a constatat necesitatea intervenției expertului judiciar/medicului legist în 18 dintre cazuri, 12 fiind realizate de experți în incinta CJF, iar celelalte 6 au fost efectuate în cadrul Centrului de medicină legală.

Totodată, 9 victime ale violenței în familie au fost referite în adresa instituțiilor medico-sanitare publice, 19 victime în adresa Centrelor de plasament, 69 în adresa Direcțiilor de asistență socială și 54 în adresa Direcțiilor teritoriale pentru protecția copilului.

Pentru a solicita intervenția echipei Centrului de Justiție Familială al Poliției, apelați serviciul 112 sau să sunați la Telefonul de Încredere pentru Femei și Fete – 0 8008 8008.

: Processed with VSCO with hb1 preset

: Processed with VSCO with hb1 preset

#justiție #minister #Centru

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.