Franţa redevine cel mai mare producător global de vin în 2023

Ministerul francez al Agriculturii a îmbunătăţit vineri estimările privind producţia de vin a ţării din acest an, confirmând menţinerea titlului de cel mai mare producător global de vin, deşi unele regiuni importante, cum ar fi Bordeaux, au fost afectate de mucegai, transmite Reuters.

În condiţiile în care recoltarea strugurilor se apropie de final în Franţa, Ministerul Agriculturii previzionează că în 2023 producţia de vin a ţării se va situa la 47,2 milioane de hectolitri, în creştere de la un nivel de 46 milioane de hectolitri prognozat luna trecută, şi cu 2% mai mult decât producţia din 2022.

Un hectolitru este echivalent cu 100 de litri sau aproximativ 133 de sticle standard de vin.

În timp ce producţia a crescut în multe regiuni, inclusiv Champagne, dar a scăzut în Bordeaux, Languedoc-Roussillon, în sud-vest şi în sud-est, a informat Ministerul Agriculturii.

În Burgundia, producţia a egala nivelul record din 2028, în special la vinul alb, în timp ce în Beaujolais este aşteptată o producţie bună, în pofida furtunilor care au afectat viile.

În contrast, în Bordeaux strugurii roşii au fost afectaţi de mucegai în unele zone. Per ansamblu, producţia în Bordeaux va fi cu 15% mai scăzută decât media din perioada 2018-2022, a precizat Ministerul Agriculturii.

Franţa, care a pierdut în faţa Italiei titlul de cel mai mare producător global de vin, îşi va recâştiga poziţia anul acesta leadership, după ce fenomenele meteo extreme şi bolile fungice au afectat viile italiene.

Vinul este cel mai important produs agricol al Franţei şi în mod normal Franţa, Spania şi Italia concurează pentru titlul de cel mai mare producător mondial de vin.

Conform datelor publicate marţi Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului (OIV), producţia mondială de vin a scăzut anul acesta la cel mai redus nivel din ultimii 60 de ani, din cauza recoltei slabe din emisfera sudică şi unele ţări europene mari producătoare.

Datele preliminare ale OIV arată că producţia mondială de vin din 2023 (excluzând sucul de struguri şi mustul) se va situa între 241,7 şi 246,6 milioane hectolitri, prognoza medie fiind de 244,1 milioane hectolitri.

Ar fi un declin de 7% faţă de 2022 şi cel mai redus nivel din 1961, când producţia mondială de vin a scăzut la 214 milioane hectolitri, a informat OIV.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vin #productie #Franta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.