Franţa redevine cel mai mare producător global de vin în 2023

Ministerul francez al Agriculturii a îmbunătăţit vineri estimările privind producţia de vin a ţării din acest an, confirmând menţinerea titlului de cel mai mare producător global de vin, deşi unele regiuni importante, cum ar fi Bordeaux, au fost afectate de mucegai, transmite Reuters.

În condiţiile în care recoltarea strugurilor se apropie de final în Franţa, Ministerul Agriculturii previzionează că în 2023 producţia de vin a ţării se va situa la 47,2 milioane de hectolitri, în creştere de la un nivel de 46 milioane de hectolitri prognozat luna trecută, şi cu 2% mai mult decât producţia din 2022.

Un hectolitru este echivalent cu 100 de litri sau aproximativ 133 de sticle standard de vin.

În timp ce producţia a crescut în multe regiuni, inclusiv Champagne, dar a scăzut în Bordeaux, Languedoc-Roussillon, în sud-vest şi în sud-est, a informat Ministerul Agriculturii.

În Burgundia, producţia a egala nivelul record din 2028, în special la vinul alb, în timp ce în Beaujolais este aşteptată o producţie bună, în pofida furtunilor care au afectat viile.

În contrast, în Bordeaux strugurii roşii au fost afectaţi de mucegai în unele zone. Per ansamblu, producţia în Bordeaux va fi cu 15% mai scăzută decât media din perioada 2018-2022, a precizat Ministerul Agriculturii.

Franţa, care a pierdut în faţa Italiei titlul de cel mai mare producător global de vin, îşi va recâştiga poziţia anul acesta leadership, după ce fenomenele meteo extreme şi bolile fungice au afectat viile italiene.

Vinul este cel mai important produs agricol al Franţei şi în mod normal Franţa, Spania şi Italia concurează pentru titlul de cel mai mare producător mondial de vin.

Conform datelor publicate marţi Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului (OIV), producţia mondială de vin a scăzut anul acesta la cel mai redus nivel din ultimii 60 de ani, din cauza recoltei slabe din emisfera sudică şi unele ţări europene mari producătoare.

Datele preliminare ale OIV arată că producţia mondială de vin din 2023 (excluzând sucul de struguri şi mustul) se va situa între 241,7 şi 246,6 milioane hectolitri, prognoza medie fiind de 244,1 milioane hectolitri.

Ar fi un declin de 7% faţă de 2022 şi cel mai redus nivel din 1961, când producţia mondială de vin a scăzut la 214 milioane hectolitri, a informat OIV.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vin #productie #Franta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Industria aviatică europeană se confruntă cu riscul unei penurii „sistemice” de combustibil în următoarele săptămâni, pe fondul blocadei din Strâmtoarea Ormuz, iar consecințele ar putea include anularea a sute de zboruri, avertizează experții citați de CNBC.

Potrivit analistului șef de la Rystad Energy, Claudio Galimberti, situația companiilor aeriene depinde direct de fluxul de petrol care va mai tranzita această rută strategică. „Criza ar putea deveni sistemică în trei-patru săptămâni, ceea ce ar duce la reduceri severe ale zborurilor în Europa, chiar din lunile mai și iunie”, a declarat acesta.

Traficul prin Strâmtoarea Ormuz a fost grav afectat după ce Iranul a închis ruta maritimă, în contextul conflictului cu Statele Unite și Israel. Ulterior, Washingtonul a instituit o blocadă navală pentru a limita exporturile de petrol iranian, amplificând tensiunile și provocând o creștere bruscă a prețurilor la energie.

La rândul său, Rico Luman, economist senior la ING, avertizează că există deja semne clare ale unei întreruperi a livrărilor: „Vedem nave oprite, ceea ce înseamnă că fluxurile din Orientul Mijlociu sunt afectate și trebuie găsite surse alternative”.

Organizația ACI Europe a avertizat că o eventuală penurie ar putea apărea în doar trei săptămâni, riscând să perturbe sezonul estival și să genereze „impacturi economice severe”. Transportul aerian contribuie anual cu aproximativ 851 de miliarde de euro la economia europeană și susține circa 14 milioane de locuri de muncă.

Criza este una globală. În Asia, unde dependența de petrolul din Orientul Mijlociu este ridicată, efectele sunt deja vizibile. Țări precum Vietnam și Thailanda au început să impună restricții în transportul aerian, cu efecte în lanț asupra rutelor spre Europa.

Conflictul izbucnit la sfârșitul lunii februarie a împins prețul petrolului peste 100 de dolari pe baril, declanșând un șoc energetic major. Potrivit IATA, prețul combustibilului pentru avioane a crescut cu peste 100% într-o singură lună.

În Statele Unite, combustibilul pentru avioane aproape s-a dublat, de la 2,50 dolari pe galon la 4,88 dolari în doar câteva săptămâni. În prezent, petrolul rămâne la niveluri ridicate, în ciuda unor corecții recente ale cotațiilor.

Companiile aeriene au început deja să resimtă presiunea. Transportatorul SAS a anulat aproximativ 1.000 de zboruri în aprilie, iar șeful Ryanair, Michael O’Leary, a avertizat că ar putea reduce capacitatea în sezonul de vară.

La rândul său, Wizz Air estimează un impact negativ de circa 50 de milioane de euro asupra profitului în 2026, în timp ce Virgin Atlantic avertizează că menținerea profitabilității va deveni dificilă, chiar și cu suprataxe pentru combustibil.