Fugarul Șor cu buza umflată! Guvernul l-a numit pe Sergiu Chetraru administratorul Aeroportului Chișinău

Sergiu Chetraru a fost numit astăzi administrator la SRL Avia Invest, pe perioada stării de urgență, după ce Boris Salov a fost suspendat din această funcție. Decizia a fost adoptată în cadrul ședinței Comisiei pentru Situații Excepționale, anunță premieirul Natalia Gavrilița

Hotărârea este dictată de importanța asigurării securității și ordinii publice și ținând cont de rolul pe care îl are Aeroportul Internațional Chișinău în infrastructura avia a Republicii Moldova.

În data de 23 februarie, Agenția Proprietății Publice declara că a obținut câștig de cauză în prima instanță privitor la anularea concesionării Aeroportului Chișinău.

Acordul de concesiune a Aeroportului Chișinău a fost semnat pe 30 august 2013, între Agenția Proprietății Publice și compania Avia Invest, fondată pe 2 august 2013, cu un capital social de 85,1 milioane de lei, divizat în părți egale între societatea pe acțiuni Habarovski Aeroport și holdingul Kolomenski Zavod.

Ambii fondatori erau din Rusia și în spatele lor aparent se aflau două grupări oligarhice. La Kolomenskii Zavod coproprietar era Serghei Glinca, un prosper om de afaceri moldovean (locul 154 în topul Forbes 2013 al celor mai bogați ruși). Doar că deja pe 30 august 2013 acesta nu mai era asociat la Avia Invest, locul fiind luat de compania Komaksavia din Moscova,

În același timp, în șase ani de când a luat în concesiune Aeroportul, firma Avia Invest SRL și-a schimbat de câteva ori proprietarii.

Aerportul a trecut prin mâna mai multor acționari din zone off shore, ca într-un final beneficiar al acestui proiect să devină fugarul Ilan Șor, acuzat de delapidarea Băncii de Economii, Unibank și Banca Socială.

#Chișnău #concesionare #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2025, economia regiunii din Stânga Nistrului a intrat într-o fază de contracție severă, cu o scădere de aproximativ 40% a vânzărilor de mărfuri, până la 435 milioane de dolari, cel mai scăzut nivel din ultimele două decenii. N mai este vorba despre o ajustare temporară, ci despre o criză structurală care indică epuizarea modelului economic actual, potrivit economistului Veaceslav Ioniță.

Datele arată că 48,5% din totalul vânzărilor regiunii sunt realizate pe piața Republicii Moldova, malul drept. Economistul subliniază că această dependență nu este una marginală, ci reprezintă „axa de supraviețuire” a economiei locale. Fără acces la această piață, volumul vânzărilor ar scădea la un nivel incompatibil cu funcționarea minimă a regiunii.

Dacă se adaugă și România, care absoarbe 22,2% din vânzări, rezultă că peste 70% din mărfurile produse în regiune sunt consumate în spațiul românesc. Potrivit lui Ioniță, această realitate contrazice discursul politic tradițional și arată clar că producția este orientată spre Vest, nu spre Est.

Cumulat, Uniunea Europeană și Republica Moldova concentrează 86,1% din vânzările regiunii. Economistul subliniază că aceasta este o cifră decisivă, care demonstrează că piața reală a regiunii este una europeană, atât din punct de vedere al cererii, cât și al standardelor și canalelor comerciale.

În schimb, piața CSI a devenit marginală. Rusia este singura țară din acest spațiu prezentă în top 10 destinații, cu o pondere de 5,7%, iar întregul CSI cumulat abia ajunge la 6,2%. „Estul a ieșit practic din ecuația economică”, notează Ioniță și rămâne mai degrabă un element simbolic decât unul funcțional.

Potrivit analizei, regiunea din Stânga Nistrului nu mai este într-o etapă de dezvoltare, ci într-una de supraviețuire, posibilă exclusiv datorită pieței de pe malul drept și a țărilor UE, în special România. Orice șoc suplimentar – comercial, logistic sau politic – ar putea împinge economia sub pragul critic.

Veaceslav Ioniță concluzionează că datele din 2025 demonstrează o integrare economică de facto a regiunii din Stânga Nistrului în spațiul Republicii Moldova și al Uniunii Europene, însă fără beneficiile instituționale, investiționale și de stabilitate ale unei integrări formale. Această discrepanță explică profunzimea crizei actuale și limitele oricărei redresări rapide.