Gata cu NFT-urile, prea multe falsuri: decizia celei mai mari platforme de tranzacționare

Cent, platforma care a vândut un NFT al primului tweet al lui Jack Dorsey pentru 2,9 milioane de dolari a oprit majoritatea tranzacțiilor. Decizia vine după ce platforma a depistat conținut contrafăcut, neautentic vândut de oameni.

Fondatorul platformei a numit-o o „problemă fundamentală” care a cuprins piața activelor digitale.

Non Fungible Token (NFT) este un jeton criptografic de pe blockchain care reprezintă un tip unic de activ. Înseamnă mai mult sau mai puțin că este unic și nu poate fi înlocuit cu altceva. De exemplu, un bitcoin este fungibil – schimbi unul cu alt bitcoin și vei avea exact același lucru. Cu toate acestea, un card de tranzacționare unic nu este fungibil. Dacă l-ai schimbat cu un alt card, ai avea ceva complet diferit.

NFT-urile sunt create prin încărcarea unui fișier, cum ar fi o creație artistică, pe o piață de licitații specializată. Jetoanele nonfungibile pot fi folosite pentru a crește în mod artificial raritatea unei opere digitale, dacă autorul îi asociază un NFT a cărui semnătură este unică. Din acest punct de vedere, un NFT asociat unei opere se aseamănă cu un autograf. Aceste caracteristici fac din NFT-uri bunuri digitale unice, iar asta suscită interesul colecționarilor.

„Există un spectru de activități care practic nu ar trebui să se întâmple, din punct de vedere legal”, a declarat Cameron Hejazi, CEO și cofondator al pieței NFT Cent, pentru Reuters.

Platforma americană Cent a realizat una dintre primele vânzări de NFT cunoscute, de milioane de dolari, când a vândut tweet-ul fostului CEO al Twitter ca NFT, în martie trecut. Dar începând cu 6 februarie, a încetat să mai permită cumpărările și vânzările.

Raportul Reuters afirmă că OpenSea, care este o piață NFT mult mai mare decât Cent, a declarat luna trecută că peste 80% din NFT-urile vândute gratuit pe platforma sa erau „lucrări plagiate, colecții false și spam”. Compania a spus într-o serie de tweet-uri că lucrează la o serie de soluții pentru a descuraja „actorii răi”, în timp ce sprijină creatorii.

#Cent #NFT #tranzactii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.