Gavrilița cu o falcă în cer și una pe pământ: Avem un ghem de reglementări birocratice. E de râs și de plâns

Premierul Natalia Gavrilița s-a arătat nemulțumită de birocrația care sufocă mediul de afaceri din Republica Moldova. „Avem un ghem de reglementări birocratice”

„E de râs și de plâns la câte reglementări birocratice avem în Republica Moldova. Vreau ca fiecare ministru să ia în serios această sarcină. Avem un ghem de reglementări birocratice care au fost create pentru a scoate din oameni anumite plăți. Pentru a dezlega acest ghem este nevoie de efortul mai multor instituții. Am citit articolul lui David Smith. El povestește prin ce trebuie să treacă un antreprenor pentru a achita taxa de publicitate de 90 de lei. De 3 ori a trebuit să meargă la Academia de poliție și de 2 ori la ASP. Și exemple sunt mai multe. Vorbim de acest pașaport albastru pentru domeniul HoReCa. Dle Gaibu (Sergiu Gaibu, ministrul Economiei n.r) vorbim de dereglementare. Dar nu s-a întâmplat nimic timp de un an. Cât timp trebuie să treacă ca să vedem un proiect la guvern pentru dereglementare”, a declarat Natalia Gavrilița în debutul ședinței Guvernului, care i-a spus lui Gaibu ca până la sfârșitul lunii septembrie vrea să vadă primele rezultate.

Drept răspuns, ministrul Gaibu a spus că în prezent se discută cu Ministerul Finanțelor și Serviciul Vamal. „Este vorba de autorizările de lucru unde trebuie să se implice toate ministerele”.

#gaibu #gavrilita #minister

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul președinte al României, Klaus Iohannis, a fost executat silit de către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), potrivit surselor G4Media și Economedia din instituție. Una dintre casele acestuia urmează să fie scoasă la licitație, în timp ce statul român pregătește și o acțiune în instanță pentru recuperarea sumelor obținute din închirierea imobilului.

Conform comunicatului ANAF din 3 octombrie, instituția a preluat imobilul vizat și a schimbat yala acestuia, după ce Klaus Iohannis ar fi refuzat să participe la predarea spațiului. Este vorba de spațiul comercial situat pe strada Nicolae Bălcescu nr. 29 din Sibiu, pentru care ANAF i-a cerut fostului președinte, încă din august, să restituie suma de 4,7 milioane lei, bani obținuți din chirii.

Imobilul de pe Bălcescu 29 a aparținut familiei prezidențiale între 1999 și 2016, aducând venituri de peste 260.000 de euro din închirierea către Raiffeisen Bank. Potrivit investigațiilor Rise Project și Centrului de Investigații Media, familia Iohannis a achiziționat imobilul printr-o succesiune contestată, iar în 2015 Curtea de Apel Brașov a stabilit că deținerea era nelegală.

În aprilie 2016, titlul de proprietate al familiei Iohannis a fost radiat din cartea funciară, iar ulterior au urmat procese între statul român și foștii proprietari privind dreptul de proprietate asupra imobilului.

Cazul are la bază o istorie complicată a moștenirii, pornind de la imobilele familiei Ghenea-Baștea naționalizate în perioada comunistă. În 1999, un presupus moștenitor, Ioan Baștea, a obținut prin instanță revocarea naționalizării, moment din care, printr-o serie de tranzacții, soții Klaus și Carmen Iohannis au ajuns coproprietari ai imobilului.

Astfel, casa din centrul Sibiului, devenită sursă de venituri consistente, este acum obiectul unei executări silite, iar fostul președinte riscă și procese suplimentare pentru recuperarea banilor în favoarea statului.