Gaz rusesc pentru Moldova? România importă din Ungaria pentru a-și respecta angajamentele de export

România a importat, vineri, gaze din Ungaria, pe lângă cele din Bulgaria, pentru a acoperi consumul intern și a onora exporturile către Republica Moldova. Potrivit datelor publicate de Transgaz, România a importat un total de 13,4 milioane de metri cubi de gaze naturale, în condițiile în care producția internă și extragerile din depozite nu au fost suficiente.

Din totalul importurilor, 12 milioane de metri cubi au fost aduse prin Bulgaria, iar 1,4 milioane de metri cubi prin Ungaria. Este de remarcat că gazele importate din Ungaria sunt, cel mai probabil, de proveniență rusească, având în vedere că Ungaria depinde în proporție de 80% de gazul rusesc, importat în principal prin TurkStream, scrie newsweek.ro.

Situația gazelor naturale în România

Producția internă: 24,2 milioane mc.
Extrageri din depozite: 19,7 milioane mc.
Exporturi către Republica Moldova: 7,5 milioane mc.

Ministrul Energiei de la București, Sebastian Burduja, a afirmat, în aceeași zi, că România importă gaze numai din Bulgaria, fără a folosi gaz rusesc. Conform acestuia, gazele naturale importate de România ar proveni din Azerbaidjan, prin coridorul Turcia-Bulgaria. „Toți furnizorii s-au angajat că nu există moleculă de gaz rusesc”, a declarat ministrul pentru Digi24, citat de Profit.ro.

Cu toate acestea, experții susțin că gazele importate din Ungaria ar proveni din depozitele acestei țări, unde gazul rusesc este predominant, fiind transportat prin TurkStream. Ungaria își satisface în prezent 90% din nevoia de import prin această rută.

România recurge la importuri pentru a face față cererii interne și pentru a-și respecta obligațiile de export, în special către Republica Moldova. Această situație ridică întrebări legate de sursa reală a gazelor importate, în ciuda asigurărilor oficiale că ele nu includ gaz rusesc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #import #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.