Gaz rusesc pentru Moldova? România importă din Ungaria pentru a-și respecta angajamentele de export

România a importat, vineri, gaze din Ungaria, pe lângă cele din Bulgaria, pentru a acoperi consumul intern și a onora exporturile către Republica Moldova. Potrivit datelor publicate de Transgaz, România a importat un total de 13,4 milioane de metri cubi de gaze naturale, în condițiile în care producția internă și extragerile din depozite nu au fost suficiente.

Din totalul importurilor, 12 milioane de metri cubi au fost aduse prin Bulgaria, iar 1,4 milioane de metri cubi prin Ungaria. Este de remarcat că gazele importate din Ungaria sunt, cel mai probabil, de proveniență rusească, având în vedere că Ungaria depinde în proporție de 80% de gazul rusesc, importat în principal prin TurkStream, scrie newsweek.ro.

Situația gazelor naturale în România

Producția internă: 24,2 milioane mc.
Extrageri din depozite: 19,7 milioane mc.
Exporturi către Republica Moldova: 7,5 milioane mc.

Ministrul Energiei de la București, Sebastian Burduja, a afirmat, în aceeași zi, că România importă gaze numai din Bulgaria, fără a folosi gaz rusesc. Conform acestuia, gazele naturale importate de România ar proveni din Azerbaidjan, prin coridorul Turcia-Bulgaria. „Toți furnizorii s-au angajat că nu există moleculă de gaz rusesc”, a declarat ministrul pentru Digi24, citat de Profit.ro.

Cu toate acestea, experții susțin că gazele importate din Ungaria ar proveni din depozitele acestei țări, unde gazul rusesc este predominant, fiind transportat prin TurkStream. Ungaria își satisface în prezent 90% din nevoia de import prin această rută.

România recurge la importuri pentru a face față cererii interne și pentru a-și respecta obligațiile de export, în special către Republica Moldova. Această situație ridică întrebări legate de sursa reală a gazelor importate, în ciuda asigurărilor oficiale că ele nu includ gaz rusesc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #import #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proprietarii de terenuri vor fi trași la răspundere pentru degradarea solului. Legea intră în vigoare peste un an. Parlamentul Republicii Moldova a aprobat Legea privind utilizarea, conservarea și protecția solurilor, un act normativ amplu care introduce obligații clare pentru proprietarii și deținătorii de terenuri, în special cele agricole, și stabilește mecanisme de control și sancționare pentru degradarea solului.

Potrivit documentului, proprietarii de terenuri devin direct responsabili de starea solului și sunt obligați să prevină degradarea acestuia, inclusiv eroziunea, alunecările de teren, compactarea, salinizarea, scăderea fertilității și pierderea biodiversității. Legea prevede că utilizarea terenurilor trebuie să se facă exclusiv în mod durabil, prin practici agricole care să mențină sau să îmbunătățească calitatea solului.

Printre obligațiile principale se numără aplicarea măsurilor anti-eroziune pe terenurile în pantă, protejarea fâșiilor forestiere, utilizarea rațională a îngrășămintelor, respectarea asolamentelor fundamentate științific și refacerea terenurilor afectate de degradare. De asemenea, proprietarii sunt obligați să permită accesul autorităților și specialiștilor pentru monitorizarea solului și prelevarea probelor, precum și să respecte recomandările rezultate din aceste evaluări.

Legea instituie un sistem național de monitorizare a calității solului, iar datele vor fi incluse în „Registrul solurilor Republicii Moldova”. În cazul constatării unor prejudicii, deținătorii de terenuri pot fi obligați să suporte costurile de remediere.

Controlul aplicării noilor reguli va fi exercitat de instituțiile statului responsabile de protecția mediului și resurselor naturale, iar nerespectarea prevederilor poate atrage răspundere contravențională, civilă sau penală, în funcție de gravitatea faptelor și de impactul asupra solului.

Un element important este termenul de intrare în vigoare. Conform articolului final al legii, prevederile nu se aplică imediat, ci la expirarea a 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial. În acest interval, Guvernul Republicii Moldova este obligat ca, în termen de 6 luni, să modifice actele normative existente și să creeze cadrul necesar pentru aplicarea noilor reguli.