Gaz rusesc pentru Moldova? România importă din Ungaria pentru a-și respecta angajamentele de export

România a importat, vineri, gaze din Ungaria, pe lângă cele din Bulgaria, pentru a acoperi consumul intern și a onora exporturile către Republica Moldova. Potrivit datelor publicate de Transgaz, România a importat un total de 13,4 milioane de metri cubi de gaze naturale, în condițiile în care producția internă și extragerile din depozite nu au fost suficiente.

Din totalul importurilor, 12 milioane de metri cubi au fost aduse prin Bulgaria, iar 1,4 milioane de metri cubi prin Ungaria. Este de remarcat că gazele importate din Ungaria sunt, cel mai probabil, de proveniență rusească, având în vedere că Ungaria depinde în proporție de 80% de gazul rusesc, importat în principal prin TurkStream, scrie newsweek.ro.

Situația gazelor naturale în România

Producția internă: 24,2 milioane mc.
Extrageri din depozite: 19,7 milioane mc.
Exporturi către Republica Moldova: 7,5 milioane mc.

Ministrul Energiei de la București, Sebastian Burduja, a afirmat, în aceeași zi, că România importă gaze numai din Bulgaria, fără a folosi gaz rusesc. Conform acestuia, gazele naturale importate de România ar proveni din Azerbaidjan, prin coridorul Turcia-Bulgaria. „Toți furnizorii s-au angajat că nu există moleculă de gaz rusesc”, a declarat ministrul pentru Digi24, citat de Profit.ro.

Cu toate acestea, experții susțin că gazele importate din Ungaria ar proveni din depozitele acestei țări, unde gazul rusesc este predominant, fiind transportat prin TurkStream. Ungaria își satisface în prezent 90% din nevoia de import prin această rută.

România recurge la importuri pentru a face față cererii interne și pentru a-și respecta obligațiile de export, în special către Republica Moldova. Această situație ridică întrebări legate de sursa reală a gazelor importate, în ciuda asigurărilor oficiale că ele nu includ gaz rusesc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #import #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.