Gaze rusești – o armă politică? Care este situația în UE

31 Dec. 2021, 18:30
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
31 Dec. 2021, 18:30 // Actual //  MD Bani

Germania pompează gazele ruseşti înapoi către Polonia în contextul în care Gazprom şi-a redus livrările către UE. În condiţiile în care Rusia îşi continuă jocurile de război cu o UE din ce în ce mai divizată, noul front pare a fi gazoductul Yamal-Europa, scrie Deutsche Welle, citat de Ziarul Financiar.

Yamal-Europa, cel mai lung gazoduct din Europa, transportă de obicei gaze ruseşti către, şi nu dinspre Germania. În ultima vreme, însă, acesta a trimis în principal gaze ruseşti dinspre Germania înapoi către Polonia. Scopul? Acoperirea unui deficit în condiţiile scăderii puternice a temperaturilor şi reducerii livrărilor de către ruşi.

Observatorii au avertizat că preşedintele rus Vladimir Putin ar putea folosi energia ca pe o armă în cazul în care controversatul gazoduct Nord Stream 2 (NS2) merge mai departe. De fapt, exact acest lucru se întâmplă acum.

Pe 21 decembrie, Rusia a oprit livrările de gaze via Yamal-Europa, băgând spaima în pieţe. Preţurile au urcat la 160 de euro de la 100 de euro. Cererea ridicată de gaze din Asia alimentează de asemenea creşterea preţurilor. Consumatorii europeni vor resimţi o parte din aceste creşteri în 2022.

Potrivit autorităţilor germane, două treimi din gazele importate de Germania provin din Rusia şi fostele ţări sovietice via gazoductul Yamal. Capacitatea acestuia este de 32,9 miliarde de metri cubi de gaze pe an.

Preşedintele rus Vladimir Putin a dat vina pentru livrările mai reduse ale Gazprom pe importatorii din Germania şi Franţa şi faptul că aceştia nu au semnat contracte pe termen lung.

În condiţiile în care Polonia nu-şi va continua contractele pe termen lung cu Gazprom după expirarea acestora anul viitor, şi cu Ucraina o problemă pentru Rusia, este vital pentru Kremlin să facă tot posibilul pentru a lansa NS2.

Vicepremierul rus Alexander Novak a declarat că Europa nu beneficiază de livrări suplimentare din partea Rusiei din cauza amânărilor legate de NS2. “Liderii europeni au greşit în reducerea utilizării contractelor pe termen lung. Toate problemele din Europa occidentală sunt create de aceştia, iar Gazprom nu este de vină. Mai bine s-ar uita în oglindă”.

Aici este însă problema: NS2 nu mai este un proiect exclusiv comercial.

Când Kremlinul vede semne de slăbiciune din partea celor pe care-i consideră adversari, pur şi simplu nu poate rezista impulsului de a ataca, indiferent de impactul asupra intereselor pe termen lung ale Rusiei”, arată Albrecht Rothacher, fost diplomat european.

În primul rând, ruşilor nu le place noul guvern german, şi în special ecologiştii care, dacă vor reuşi cu politicile privitoare la schimbările climatice, ar ameninţa modelul de business bazat pe combustibili fosili ai Rusiei. De aici nevoia de a demonstra cine deţine puterea şi de a da o lecţie când temperaturile sunt cele mai scăzute în Europa centrală şi cererea este ridicată şi când panourile solare sunt sub zăpadă, iar vântul nu bate”.

Germania a jucat un joc riscant cu Rusia în timpul unei tranziţii foarte complicate dinspre combustibilii fosili. “Exitul nemţilor din energie nucleară, cărbune şi petrol îi convine perfect Rusiei, în condiţiile în care regenerabilele nu sunt în măsură să satisfacă cererea în creştere”, arată Rothacher.

În opinia acestuia, ceea ce vedem acum cu inversarea fluxurilor gazoductului Yamal dinspre Germania către Polonia este doar preludiul lucrurilor mai importante care vor urma.

Realitatea Live

29 Nov. 2025, 11:58
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Nov. 2025, 11:58 // Actual //  Ursu Victor

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII