Gazprom analizează opțiunile privind oprirea livrărilor de gaz spre Europa

Gazprom analizează opţiunile în privinţa opririi livrărilor de gaze către ţările „neprietenoase” şi evaluează posibilele consecinţe, a informat joi publicaţia rusă Kommersant, citând surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Săptămâna trecută, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că Moscova nu va mai accepta decât rubla ca mijloc de plată pentru livrările de gaze naturale către ţările „neprietenoase”, inclusiv statele membre ale Uniunii Europene. Noul sistem de plăţi cerut de Moscova ar urma să intre în vigoare la 1 aprilie.

Statele membre UE, unde Gazprom livrează 40% din gazele sale naturale, au anunţat că refuză să plătească gazele ruseşti în ruble.

„Gazprom lucrează într-adevăr la o opţiune ce vizează oprirea completă a livrărilor de gaze către ţările „neprietenoase” şi evaluează consecinţele unor astfel de măsuri”, susţine Kommersant, care adaugă că Gazprom a refuzat să discute problema cu jurnaliştii.

Reprezentanţii Gazprom nu au răspuns imediat solicitărilor Reuters de a comenta informaţia.

Miercuri, Guvernul german a indicat că preşedintele rus Vladimir Putin l-a asigurat pe cancelarul Olaf Scholz că Europa poate continua să plătească gazele ruseşti în euro şi nu în ruble, aşa cum ordonase recent Moscova. Purtătorul de cuvânt al Guvernului german, Steffen Hebestreit, a afirmat că Putin l-a asigurat pe Scholz că plăţile Europei luna viitoare „vor continua să fie în euro şi transferate ca de obicei la Gazprom Bank, care nu este lovită de sancţiuni” şi că aceasta se va ocupa de conversia în ruble.

Germania este cel mai mai mare client pentru gazele naturale ruseşti.

#gaz natural #livrari #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Diplomata Corina Cojocaru a declarat, în cadrul emisiunii Consens național de la Realitatea TV, că vizita în Republica Moldova a lui Christopher Smith, asistent al secretarului de stat al Statelor Unite, ar avea în primul rând o miză economică, nu una strict politică.

Potrivit Corinei Cojocaru, Christopher Smith este un diplomat de carieră, cu o experiență îndelungată în cadrul Departamentul de Stat al SUA, iar deplasarea sa la Chișinău ar putea reprezenta „deschiderea unei prime portițe” pentru negocieri sensibile, aflate abia la început.

„Din punctul meu de vedere, miza acestei vizite sunt activele Lukoil din Republica Moldova, un subiect care probabil nu va fi comunicat deschis în presă, pentru că negocierile abia demarează”, a declarat diplomata.

Ea a reamintit că activele Lukoil de la Aeroportul Internațional Chișinău – inclusiv depozitele și stațiile de alimentare – se află în prezent sub sechestre și sancțiuni internaționale. În urma unei decizii a Comisiei pentru Situații Excepționale a Guvernului, aceste active ar urma să fie tranzacționate și ar putea deveni obiect al negocierilor cu partea americană.

În acest context, Cojocaru a făcut referire la compromisul recent dintre Lukoil și fondul de investiții american The Carlyle Group, care ar fi primit undă verde pentru a achiziționa activele Lukoil din mai multe țări, inclusiv din Republica Moldova, România și Bulgaria.

„Cred că miza este una pur economică. Aveam nevoie de această vizită la Chișinău pentru a ne spune ofurile, iar ele sunt destul de multe”, a subliniat diplomata.

Totodată, Corina Cojocaru a atras atenția asupra faptului că, în ultimii doi ani, iar mai ales în ultimul an, relațiile moldo-americane au cunoscut o stagnare vizibilă. Potrivit acesteia, Republica Moldova a ieșit parțial din prim-planul agendei bilaterale, fiind inclusă într-o categorie mai largă de state cu vizibilitate redusă în raport cu Washingtonul.

Terminalul petrolier de la aeroport a fost preluat de stat de Lukoil, care l-a deținut din anul 2025. Motivul invocat a neonorarea unor presupuse obligații investiționale asumate de către gigantul rus.