Gazprom analizează opțiunile privind oprirea livrărilor de gaz spre Europa

Gazprom analizează opţiunile în privinţa opririi livrărilor de gaze către ţările „neprietenoase” şi evaluează posibilele consecinţe, a informat joi publicaţia rusă Kommersant, citând surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Săptămâna trecută, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că Moscova nu va mai accepta decât rubla ca mijloc de plată pentru livrările de gaze naturale către ţările „neprietenoase”, inclusiv statele membre ale Uniunii Europene. Noul sistem de plăţi cerut de Moscova ar urma să intre în vigoare la 1 aprilie.

Statele membre UE, unde Gazprom livrează 40% din gazele sale naturale, au anunţat că refuză să plătească gazele ruseşti în ruble.

„Gazprom lucrează într-adevăr la o opţiune ce vizează oprirea completă a livrărilor de gaze către ţările „neprietenoase” şi evaluează consecinţele unor astfel de măsuri”, susţine Kommersant, care adaugă că Gazprom a refuzat să discute problema cu jurnaliştii.

Reprezentanţii Gazprom nu au răspuns imediat solicitărilor Reuters de a comenta informaţia.

Miercuri, Guvernul german a indicat că preşedintele rus Vladimir Putin l-a asigurat pe cancelarul Olaf Scholz că Europa poate continua să plătească gazele ruseşti în euro şi nu în ruble, aşa cum ordonase recent Moscova. Purtătorul de cuvânt al Guvernului german, Steffen Hebestreit, a afirmat că Putin l-a asigurat pe Scholz că plăţile Europei luna viitoare „vor continua să fie în euro şi transferate ca de obicei la Gazprom Bank, care nu este lovită de sancţiuni” şi că aceasta se va ocupa de conversia în ruble.

Germania este cel mai mai mare client pentru gazele naturale ruseşti.

#gaz natural #livrari #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional avertizează că Republica Moldova colectează semnificativ mai puține venituri fiscale comparativ cu alte state cu nivel similar de dezvoltare, iar acest lucru se datorează unui sistem fiscal complex și distorsionant. Concluziile se regăsesc în raportul FMI publicat la finalul misiunii de evaluare desfășurate în Republica Moldova.

Potrivit experților FMI, pentru a reduce costurile de conformare fiscală și pentru a susține creșterea economică, reformele trebuie să vizeze, în primul rând, simplificarea sistemului fiscal și eliminarea măsurilor de stimulare fiscală ineficiente. FMI indică drept exemplu scutirile și cotele reduse de TVA, care afectează eficiența proceselor de producție și nu sunt direcționate către categoriile care au cea mai mare nevoie de sprijin.

Fondul subliniază că extinderea bazei de impozitare trebuie realizată concomitent cu îmbunătățirea administrării fiscale. Acest lucru presupune utilizarea mai largă a controalelor bazate pe analiza riscurilor și aplicarea unor metode moderne de asigurare a disciplinei fiscale, astfel încât să fie colectate venituri suplimentare fără a penaliza contribuabilii corecți.

În același timp, FMI menționează că reformele fiscale ar trebui să genereze, încă din faza inițială, venituri suficiente pentru a acoperi cel puțin costurile anticipate ale reformei administrației publice. Pe termen mediu, însă, vor fi necesare surse suplimentare de venit pentru a garanta sustenabilitatea bugetului de stat.

Experții FMI atrag atenția că o eventuală creștere a poverii fiscale totale va impune revizuirea gradului de progresivitate a impozitelor pe venit și pe avere, pentru a asigura un echilibru între consolidarea bugetară și echitatea socială.