Gazprom se prăbușește: pierderea pieței europene îl scoate din top 100 al giganților profitului

Liderul de anul trecut, Gazprom, cea mai mare companie de gaze din Rusia, nu doar că și-a pierdut poziția de frunte în 2024, dar nici măcar nu a reușit să intre în primele 100 de companii. Pentru prima dată în 25 de ani, Gazprom a încheiat anul 2023 cu o pierdere de 629 de miliarde de ruble, în contrast cu profitul de 1,23 trilioane de ruble obținut cu un an înainte. Conform unui raport intern destinat conducerii companiei, se estimează că exporturile de gaze nu vor reveni la nivelurile anterioare în următorii zece ani, iar până în 2035, volumul exporturilor va fi în medie de doar 50-75 miliarde de metri cubi pe an, aproximativ o treime din volumul de dinaintea invaziei Rusiei în Ucraina.

Principala cauză a pierderilor Gazprom a fost scăderea drastică a producției de gaze și a livrărilor către Europa, cauzată de sancțiunile impuse Rusiei în urma atacului asupra Ucrainei. În 2023, producția de gaze a companiei s-a redus la 404 miliarde de metri cubi, cel mai mic nivel din 1990. Exporturile au atins doar 69 de miliarde de metri cubi, cel mai scăzut nivel din 1985. Către Europa au fost livrate doar 28 de miliarde de metri cubi de gaze, echivalentul nivelurilor de la sfârșitul anilor 1970. Cota Gazprom pe piața europeană s-a redus de trei ori, de la 45% la 15%.

În contextul scăderii livrărilor rusești, Azerbaidjanul își crește exporturile de gaze către Europa, înlocuind Rusia pe o piață unde aceasta a dominat timp de aproape jumătate de secol. Începând cu 1 august, gazele din câmpul Shah Deniz din Marea Caspică au început să fie livrate în Slovenia. Anterior, Azerbaidjanul a început să livreze gaze către Italia, Grecia, Bulgaria, România, Ungaria și Serbia. În plus, Azerbaidjanul exportă gaze în Georgia și Turcia. În 2024, doar Ungaria, Slovacia și Austria vor mai primi gaze rusești prin conducte.

Pe 13 septembrie, s-a anunțat că unul dintre ultimii clienți majori ai Gazprom din Uniunea Europeană, compania austriacă Wien Energy GmbH, va înceta complet achizițiile de gaze rusești începând cu 2025. Compania, care furnizează energie pentru peste 2 milioane de consumatori din Viena și împrejurimi, a încheiat contracte pentru livrări de gaze din Africa de Nord, Marea Nordului și pentru achiziția de gaze naturale lichefiate (GNL), acoperind astfel 12% din necesarul Austriei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#metan #gigant #companie #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.