Gazprom se prăbușește: pierderea pieței europene îl scoate din top 100 al giganților profitului

Liderul de anul trecut, Gazprom, cea mai mare companie de gaze din Rusia, nu doar că și-a pierdut poziția de frunte în 2024, dar nici măcar nu a reușit să intre în primele 100 de companii. Pentru prima dată în 25 de ani, Gazprom a încheiat anul 2023 cu o pierdere de 629 de miliarde de ruble, în contrast cu profitul de 1,23 trilioane de ruble obținut cu un an înainte. Conform unui raport intern destinat conducerii companiei, se estimează că exporturile de gaze nu vor reveni la nivelurile anterioare în următorii zece ani, iar până în 2035, volumul exporturilor va fi în medie de doar 50-75 miliarde de metri cubi pe an, aproximativ o treime din volumul de dinaintea invaziei Rusiei în Ucraina.

Principala cauză a pierderilor Gazprom a fost scăderea drastică a producției de gaze și a livrărilor către Europa, cauzată de sancțiunile impuse Rusiei în urma atacului asupra Ucrainei. În 2023, producția de gaze a companiei s-a redus la 404 miliarde de metri cubi, cel mai mic nivel din 1990. Exporturile au atins doar 69 de miliarde de metri cubi, cel mai scăzut nivel din 1985. Către Europa au fost livrate doar 28 de miliarde de metri cubi de gaze, echivalentul nivelurilor de la sfârșitul anilor 1970. Cota Gazprom pe piața europeană s-a redus de trei ori, de la 45% la 15%.

În contextul scăderii livrărilor rusești, Azerbaidjanul își crește exporturile de gaze către Europa, înlocuind Rusia pe o piață unde aceasta a dominat timp de aproape jumătate de secol. Începând cu 1 august, gazele din câmpul Shah Deniz din Marea Caspică au început să fie livrate în Slovenia. Anterior, Azerbaidjanul a început să livreze gaze către Italia, Grecia, Bulgaria, România, Ungaria și Serbia. În plus, Azerbaidjanul exportă gaze în Georgia și Turcia. În 2024, doar Ungaria, Slovacia și Austria vor mai primi gaze rusești prin conducte.

Pe 13 septembrie, s-a anunțat că unul dintre ultimii clienți majori ai Gazprom din Uniunea Europeană, compania austriacă Wien Energy GmbH, va înceta complet achizițiile de gaze rusești începând cu 2025. Compania, care furnizează energie pentru peste 2 milioane de consumatori din Viena și împrejurimi, a încheiat contracte pentru livrări de gaze din Africa de Nord, Marea Nordului și pentru achiziția de gaze naturale lichefiate (GNL), acoperind astfel 12% din necesarul Austriei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#metan #gigant #companie #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe fondul tensiunilor geopolitice şi al incertitudinilor economice, investitorii pariază tot mai mult pe aur în 2025. Preţul metalului preţios a urcat cu aproape 30% de la începutul anului pe piaţa spot, iar contractele futures ating acum circa 3.400 de dolari pe uncie (28 de grame), potrivit MarketWatch. Evoluţia este determinată de conflictul dintre Israel şi Iran, temerile privind noile tarife comerciale ale lui Donald Trump şi inflaţia relativ ridicată în Statele Unite.

Cererea pentru plasamente de siguranţă – unde se încadrează şi francul elveţian – a crescut pe fondul acestor incertitudini, iar estimările arată că trendul ascendent va continua, spune Mihai Căruntu, vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, citat de businessmgazin.ro.

„Aurul a crescut foarte mult anul acesta şi în ultimele 12 luni; s-a apreciat şi francul elveţian, alt activ de refugiu. Incertitudinea mai mare s-a văzut pe cotaţiile aurului, care a avut o decadă foarte bună, un randament anualizat de 8% în ultimii zece ani. Este foarte mult pentru că aurul a avut nişte decenii în care a stagnat”, explică el.

De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, aurul s-a numărat printre cele mai performante active la nivel global. Politicile comerciale imprevizibile, în special noile taxe vamale, au amplificat temerile legate de un posibil război comercial, alimentând inflaţia, încetinind perspectivele economice şi determinând investitorii să caute refugiu în metalul preţios.

De altfel, indicele S&P 500 – de referinţă pentru Wall Street, cea mai mare piaţă de capital din lume – înregistrează o creştere de 2,8% în 2025, sub indicele paneuropean Stoxx 600, pe care l-a depăşit constant în ultimii ani. Până nu demult, S&P 500 se afla în teritoriu negativ anul acesta.

„Din anii 1920-1930 încoace, aurul n-a crescut, în medie, cu mai mult de 5%. Estimările sunt că va continua să crească pentru că este incertitudine mare. Dacă vorbim de tarifele lui Trump, ele ar pune în pericol creşterea economică, ar alimenta inflaţia şi deci ar influenţa profiturile corporate”, mai spune Mihai Căruntu.