Gazul rusesc „spălat” în Turcia ajunge din nou în Moldova, România și Ucraina

Gazele naturale rusești continuă să ajungă pe piețele din Ucraina, România și Republica Moldova, în pofida eforturilor europene de diversificare, printr-un mecanism legal și tehnic cunoscut drept „spălătoria turcească”, arată o investigație jurnalistică ant1news.gr, citată de libertatea.ro, bazată pe zeci de documente tehnice privind fluxurile de gaze și analize de compoziție.

Potrivit investigației, Gazprom pompează volume semnificative de gaze în rețeaua energetică a Turciei, unde acestea sunt amestecate cu gaze din alte surse – precum Azerbaidjanul, Iranul sau GNL. La ieșirea din sistemul turcesc către Europa, gazul primește un certificat de origine turcesc, fiind etichetat drept „din Sistemul Național Turc”, fără indicarea sursei inițiale. Această lacună de reglementare permite, practic, eliminarea ștampilei de „origine rusească”.

Datele Centrului pentru Cercetare a Energiei și Aerului Curat indică faptul că, în primele nouă luni ale anului 2025, fluxurile de gaze rusești către Europa prin conducta Turkstream au crescut cu 7% față de aceeași perioadă din 2024. Volumul total de gaze care intră în Turcia depășește semnificativ necesarul intern, surplusul fiind direcționat către exporturi în UE.

În perioada 2023–2024, compania de stat turcă de gaze a semnat contracte de export importante cu Bulgaria, Ungaria, România și Republica Moldova. Cum producția internă a Turciei nu acoperă aceste angajamente, gazul livrat provine din importurile excedentare, iar gazul rusesc rămâne principala sursă stabilă pentru aceste volume.

Documente analizate de ant1news.gr, inclusiv analize chimice și date privind puterea calorică, permit „urmărirea” originii gazelor care intră din Turcia în Europa prin punctele Strandja 1 și Strandja 2 din Bulgaria. La Strandja 2, în ultimul an a intrat preponderent gaz rusesc, direcționat spre Ungaria și Serbia. La Strandja 1, teoretic ar trebui să circule gaze diversificate, însă amestecul rezultat include în continuare cantități relevante de gaz rusesc.

Acordul semnat la Atena, pe 7 noiembrie, pentru Coridorul Vertical, care utilizează interconectorul Grecia–Bulgaria (IGB), este esențial pentru transportul gazelor spre România, Moldova și Ucraina. În prezent, din Bulgaria spre România funcționează două rute: Negru Vodă 1, prin care trec aproximativ 3,3 miliarde m³/an, și Ruse/Giurgiu, utilizată la doar circa 3% din volumul primei.

La 3 decembrie, operatorii de gaze din Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina au propus includerea rutei Ruse/Giurgiu în Coridorul Vertical, pentru a permite transportul unor cantități mai mari către Ucraina.

Analizele chimice arată că, de la începutul anului până în noiembrie, gazele care au tranzitat aceste rute au avut o amprentă rusească puternică, cu caracteristici specifice zăcămintelor din Siberia de Vest, identice cu cele observate la intrarea Strandja 2. Concluzia investigației este că, deși etichetat diferit, gazul rusesc continuă să circule spre Europa de Sud-Est, inclusiv către România și Republica Moldova, printr-o combinație de amestec, certificare și infrastructură regională.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Ucraina #Moldova #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.