Germania acuză SUA de prețuri „astronomice” la gaz

Ministrul german al economiei, Robert Habeck, a reproşat miercuri mai multor ţări, în primul rând SUA, că vând la preţuri foarte ridicate gazele care le înlocuiesc pe cele din Rusia, transmite AFP.

„Anumite ţări, chiar prietene, obţin adesea preţuri astronomice”, a declarat oficialul într-un interviu acordat ziarului regional Neue Osnabruecker Zeitung. „Asta creează o problemă”, a apreciat el, adăugând că a cerut Comisiei Europene să „discute” cu statele respective.

După ce a invadat Ucraina şi a fost sancţionată de Occident, Rusia a redus mai întâi semnificativ livrările de gaz către Germania, iar la începutul lui septembrie le-a sistat. Înainte de conflict, gazul rusesc reprezenta 55% din importuri.

Prin urmare, Berlinul a fost nevoit să îşi diversifice furnizorii şi a crescut considerabil volumul achiziţiilor de gaze naturale lichefiate (GNL), mult mai scumpe. La fel au procedat şi alte ţări europene, orientându-se în special către Statele Unite, iar ponderea GNL americane în importurile europene respective a crescut de la 28% anul trecut la 45% în prezent, scrie Agerpres.

Habeck s-a referit deci în primul rând la furnizorii americani, reamintind că „Statele Unite au făcut apel la noi când au explodat preţurile petrolului” şi apreciind că „o astfel de solidaritate ar fi utilă şi pentru amortizarea preţurilor gazelor”.

În primăvară, când preţurile la petrol erau în creştere, Statele Unite au făcut apel la rezerva strategică naţională pentru a reduce presiunea asupra pieţelor, iar aliaţii lor din Agenţia Internaţională pentru Energie au sprijinit acest efort, menţionează AFP.

Germania cere de asemenea Uniunii Europene să îşi coordoneze achiziţiile de gaze, pentru a obţine preţuri mai scăzute. Ministrul citat a afirmat că UE trebuie „să îşi pună în comun puterea pe piaţă şi să orchestreze un comportament de achiziţii inteligent şi sincronizat (…) astfel încât diferitele state din Uniune să nu liciteze unele împotriva altora”.

Berlinul a anunţat săptămâna trecută un plan de asistenţă în valoare de 200 de miliarde de euro pentru plafonarea preţului la gaze atât pentru populaţie, cât şi pentru economia germană. Iniţiativa a fost criticată de alte ţări europene, în special de Franţa şi Italia, care au acuzat Germania că acţionează de una singură.

#pret astronomic #gaz #Germania #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.