Germania face lobby pentru resursele lui Putin, în ciuda războiului: Cum vrea să ajute Rusia, apelând la Ucraina

O statistică din primăvară arăta că importurile Germaniei de gaze naturale și petrol din Rusia au scăzut cu 99,8% în februarie 2023 față de aceeași perioadă a anului trecut.

Cu toate astea, Berlinul face lobby pentru resursele lui Putin, prin vocea ministrului Economiei, Robert Habeck. Oficialul de la Berlin avertizează asupra ”opririi industriei germane dacă gazele rusești încetează să mai vină în Europa”, după expirarea acordului de tranzit dintre Rusia și Ucraina, la sfârșitul anului 2024.
Habeck, care este și vice-cancelar, a emis luni, 12 iunie 2023, avertismentul dur la o conferință economică din estul Germaniei, spunând că factorii de decizie ar trebui să evite „să facă din nou aceeași greșeală” de a presupune că economia nu va fi afectată fără măsuri de precauție pentru asigurarea aprovizionării cu energie, potrivit Bloomberg. De

”Ar trebui respectate regulile privind împărțirea poverii potențialelor penurii de gaze în Europa de Est, ceea ce înseamnă că Germania ar trebui să exporte gaze acolo pentru a compensa deficitul, iar producătorii din cea mai mare economie a Europei ar putea avea aprovizionarea limitată sau tăiată”, a adăugat el.

„Nu există un scenariu sigur pentru cum vor decurge lucrurile”, a spus Habeck la forumul din Bad Saarow. Capacitatea suplimentară – inclusiv un terminal GNL planificat pe coasta de nord a Germaniei, care a provocat opoziția localnicilor și a grupurilor de mediu – va fi, prin urmare, esențială pentru a menține aprovizionarea atât în Germania de Est, cât și în Europa de Est, a spus el.

În ciuda invaziei pe scară largă a țării de către forțele Kremlinului în februarie anul trecut, Ucraina încă câștigă taxe de tranzit, permițând gazului rusesc să curgă prin teritoriul său către țări precum Austria, Slovacia, Italia și Ungaria.

Chiar dacă o anumită aprovizionare continuă și după 2024, este puțin probabil ca actualul acord de tranzit să fie prelungit în condiții similare, având în vedere lipsa de sprijin politic, potrivit unui raport al Centrului pentru Politica Energetică Globală publicat săptămâna trecută.

„Negocierile directe dintre Ucraina și Rusia cu privire la prelungirea contractului de tranzit par extrem de neplauzibile în mediul actual”, potrivit experților.

Să menționăm faptul că importurile Germaniei din Rusia au căzut cu 91% în primul an al invaziei lui Putin din Ucraina. Statisticile agenției de stat Destatis au arătat că importurile germane din Rusia au fost de 300 de milioane de euro în februarie 2023 față de valoarea de 3,7 miliarde de euro în februarie 2022.

Datele spun că importurile de gaze naturale și petrol ale Germaniei din Rusia au fost în februarie 2023 de numai 4,2 milioane de euro față de 2,2 miliarde de euro în februarie 2022, scăzând cu 91,4%, conform DW.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fermania #lobby #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.