Germania face lobby pentru resursele lui Putin, în ciuda războiului: Cum vrea să ajute Rusia, apelând la Ucraina

O statistică din primăvară arăta că importurile Germaniei de gaze naturale și petrol din Rusia au scăzut cu 99,8% în februarie 2023 față de aceeași perioadă a anului trecut.

Cu toate astea, Berlinul face lobby pentru resursele lui Putin, prin vocea ministrului Economiei, Robert Habeck. Oficialul de la Berlin avertizează asupra ”opririi industriei germane dacă gazele rusești încetează să mai vină în Europa”, după expirarea acordului de tranzit dintre Rusia și Ucraina, la sfârșitul anului 2024.
Habeck, care este și vice-cancelar, a emis luni, 12 iunie 2023, avertismentul dur la o conferință economică din estul Germaniei, spunând că factorii de decizie ar trebui să evite „să facă din nou aceeași greșeală” de a presupune că economia nu va fi afectată fără măsuri de precauție pentru asigurarea aprovizionării cu energie, potrivit Bloomberg. De

”Ar trebui respectate regulile privind împărțirea poverii potențialelor penurii de gaze în Europa de Est, ceea ce înseamnă că Germania ar trebui să exporte gaze acolo pentru a compensa deficitul, iar producătorii din cea mai mare economie a Europei ar putea avea aprovizionarea limitată sau tăiată”, a adăugat el.

„Nu există un scenariu sigur pentru cum vor decurge lucrurile”, a spus Habeck la forumul din Bad Saarow. Capacitatea suplimentară – inclusiv un terminal GNL planificat pe coasta de nord a Germaniei, care a provocat opoziția localnicilor și a grupurilor de mediu – va fi, prin urmare, esențială pentru a menține aprovizionarea atât în Germania de Est, cât și în Europa de Est, a spus el.

În ciuda invaziei pe scară largă a țării de către forțele Kremlinului în februarie anul trecut, Ucraina încă câștigă taxe de tranzit, permițând gazului rusesc să curgă prin teritoriul său către țări precum Austria, Slovacia, Italia și Ungaria.

Chiar dacă o anumită aprovizionare continuă și după 2024, este puțin probabil ca actualul acord de tranzit să fie prelungit în condiții similare, având în vedere lipsa de sprijin politic, potrivit unui raport al Centrului pentru Politica Energetică Globală publicat săptămâna trecută.

„Negocierile directe dintre Ucraina și Rusia cu privire la prelungirea contractului de tranzit par extrem de neplauzibile în mediul actual”, potrivit experților.

Să menționăm faptul că importurile Germaniei din Rusia au căzut cu 91% în primul an al invaziei lui Putin din Ucraina. Statisticile agenției de stat Destatis au arătat că importurile germane din Rusia au fost de 300 de milioane de euro în februarie 2023 față de valoarea de 3,7 miliarde de euro în februarie 2022.

Datele spun că importurile de gaze naturale și petrol ale Germaniei din Rusia au fost în februarie 2023 de numai 4,2 milioane de euro față de 2,2 miliarde de euro în februarie 2022, scăzând cu 91,4%, conform DW.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fermania #lobby #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La 30 septembrie 2025, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat o evoluție robustă, cu active și depozite în creștere, profitabilitate în urcare și indicatori prudențiali situați confortabil peste limitele reglementate, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale ale băncilor au ajuns la 181,1 miliarde lei, în creștere cu 6,3% în primele nouă luni ale anului, ceea ce înseamnă un plus de 10,7 miliarde lei. Cea mai mare parte a activelor a fost reprezentată de credite și avansuri la cost amortizat – 54,5% din total (98,6 miliarde lei) –, în condițiile în care componenta de creditare a continuat să se extindă puternic. Soldul brut al creditelor a crescut cu 22,8%, ajungând la 99,2 miliarde lei și reprezentând 54,8% din totalul activelor.

Cele mai dinamice sectoare au fost creditele pentru procurarea sau construcția locuințelor, care au crescut cu 31,3% (până la 24,4 miliarde lei), creditele pentru comerț (+20,1%, până la 20,2 miliarde lei), creditele de consum (+25,1%, până la 18,4 miliarde lei), alte credite (+71,8%) și creditele pentru servicii (+35,6%). Singura categorie în declin a fost cea a împrumuturilor acordate autorităților publice locale, cu o scădere de 14,7%.

Rata creditelor neperformante a urcat ușor, de la unul dintre cele mai scăzute niveluri istorice, până la 4,7%, în timp ce ponderea creditelor expirate s-a redus la 1,4%. Evoluția confirmă o calitate bună a portofoliului de credite, în pofida extinderii accelerate a creditării.

Depozitele au continuat să se majoreze, crescând cu 6,4% în perioada analizată, până la 137,3 miliarde lei. Depozitele persoanelor fizice au avansat cu 8,4%, ajungând la 82,3 miliarde lei, în timp ce depozitele persoanelor juridice au crescut cu 3,6%, până la 54,9 miliarde lei. Depozitele în lei au avut o pondere de 64,8% din total, majorându-se cu peste 6,2 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au constituit 35,2%, cu o creștere de 2 miliarde lei.

Profitul sectorului bancar a însumat 3,4 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majorarea a fost determinată în principal de creșterea veniturilor din dobânzi, care au ajuns la 8,1 miliarde lei (+21,8%), pe fondul intensificării activității de creditare. Rentabilitatea activelor a urcat la 2,5%, iar rentabilitatea capitalului la 15,8%, semnalând un sector eficient și profitabil.

Potrivit BNM, toate băncile au continuat să respecte indicatorii prudențiali de lichiditate. Odată cu intrarea în vigoare a indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR), băncile au raportat un nivel mediu de 170,3%, mult peste limita minimă de 100%. Indicatorul LCR a atins un nivel de 269,7%, semnificativ peste cerințele reglementate, iar principiile lichidității I și III au fost, de asemenea, menținute în limitele stabilite.

Rata fondurilor proprii totale a constituit 25,2%, peste limita minimă de 10%, cu variații între 20,7% și 39,6%, în funcție de bancă. Fondurile proprii au crescut la 24,4 miliarde lei, în special după reflectarea profiturilor și distribuirea dividendelor de către șapte bănci.

Indicatorii privind expunerile mari, expunerile față de persoanele afiliate și poziția dominantă pe piață au fost respectați de ansamblul sectorului, cu o singură excepție: o bancă a depășit limita de 35% atât la cota de active (35,3%), cât și la cea de depozite ale persoanelor fizice (35,7%).