Germania face lobby pentru resursele lui Putin, în ciuda războiului: Cum vrea să ajute Rusia, apelând la Ucraina

O statistică din primăvară arăta că importurile Germaniei de gaze naturale și petrol din Rusia au scăzut cu 99,8% în februarie 2023 față de aceeași perioadă a anului trecut.

Cu toate astea, Berlinul face lobby pentru resursele lui Putin, prin vocea ministrului Economiei, Robert Habeck. Oficialul de la Berlin avertizează asupra ”opririi industriei germane dacă gazele rusești încetează să mai vină în Europa”, după expirarea acordului de tranzit dintre Rusia și Ucraina, la sfârșitul anului 2024.
Habeck, care este și vice-cancelar, a emis luni, 12 iunie 2023, avertismentul dur la o conferință economică din estul Germaniei, spunând că factorii de decizie ar trebui să evite „să facă din nou aceeași greșeală” de a presupune că economia nu va fi afectată fără măsuri de precauție pentru asigurarea aprovizionării cu energie, potrivit Bloomberg. De

”Ar trebui respectate regulile privind împărțirea poverii potențialelor penurii de gaze în Europa de Est, ceea ce înseamnă că Germania ar trebui să exporte gaze acolo pentru a compensa deficitul, iar producătorii din cea mai mare economie a Europei ar putea avea aprovizionarea limitată sau tăiată”, a adăugat el.

„Nu există un scenariu sigur pentru cum vor decurge lucrurile”, a spus Habeck la forumul din Bad Saarow. Capacitatea suplimentară – inclusiv un terminal GNL planificat pe coasta de nord a Germaniei, care a provocat opoziția localnicilor și a grupurilor de mediu – va fi, prin urmare, esențială pentru a menține aprovizionarea atât în Germania de Est, cât și în Europa de Est, a spus el.

În ciuda invaziei pe scară largă a țării de către forțele Kremlinului în februarie anul trecut, Ucraina încă câștigă taxe de tranzit, permițând gazului rusesc să curgă prin teritoriul său către țări precum Austria, Slovacia, Italia și Ungaria.

Chiar dacă o anumită aprovizionare continuă și după 2024, este puțin probabil ca actualul acord de tranzit să fie prelungit în condiții similare, având în vedere lipsa de sprijin politic, potrivit unui raport al Centrului pentru Politica Energetică Globală publicat săptămâna trecută.

„Negocierile directe dintre Ucraina și Rusia cu privire la prelungirea contractului de tranzit par extrem de neplauzibile în mediul actual”, potrivit experților.

Să menționăm faptul că importurile Germaniei din Rusia au căzut cu 91% în primul an al invaziei lui Putin din Ucraina. Statisticile agenției de stat Destatis au arătat că importurile germane din Rusia au fost de 300 de milioane de euro în februarie 2023 față de valoarea de 3,7 miliarde de euro în februarie 2022.

Datele spun că importurile de gaze naturale și petrol ale Germaniei din Rusia au fost în februarie 2023 de numai 4,2 milioane de euro față de 2,2 miliarde de euro în februarie 2022, scăzând cu 91,4%, conform DW.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fermania #lobby #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.