Germania vrea ca fermierii să poată cultiva mai mult grâu. Cere anularea regulii privind rotația culturilor

Ministrul german al Agriculturii, Cem Özdemir, a cerut marţi, la Bruxelles, amânarea unei reguli europene care prevede rotaţia culturilor agricole, în ideea de a permite fermierilor să cultive mai mult grâu pentru a face faţă consecinţelor războiului din Ucraina, transmite AFP.

Regula europeană urma să intre în vigoare în 2023 și constă în modificarea culturilor agricole de la un an la altul pe o parcelă de teren în ideea de a proteja solul şi este una dintre condiţiile impuse pentru ca un fermier să poată primi subvenţii directe în cadrul noii Politicii Agricole Comune.

Cem Özdemir, reprezentant al Partidului Ecologist, a cerut Comisiei Europene să amâne, pentru 2024, aplicarea acestei reguli şi a făcut această propunere cu prilejul unei reuniuni a miniştrilor europeni ai Agriculturii.

„Acum avem de gestionat o situaţie excepţională şi cred că aceasta ne va ajuta ca fermierii noştri să poată cultiva din nou grâu, în ideea de a veni în sprijinul pieţei”, a explicat oficialul german. În timp ce „nivelul ridicat de autosuficienţă din Germania, dar şi din toată Uniunea Europeană, ne permite să garantăm securitatea alimentară în Europa”, acest lucru nu este valabil în alte părţi şi “avem o responsabilitate faţă de restul lumii”, a adăugat Cem Özdemir.

Precizăm că invazia rusească în Ucraina a provocat o criză de aprovizionare şi a explozie a preţului grâului, în condiţiile în care Rusia şi Ucraina sunt responsabile, împreună, pentru 30% din comerţul mondial cu această cereală.

#Cereale #grau #Germania #fermieri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.