Germania vrea ca fermierii să poată cultiva mai mult grâu. Cere anularea regulii privind rotația culturilor

Ministrul german al Agriculturii, Cem Özdemir, a cerut marţi, la Bruxelles, amânarea unei reguli europene care prevede rotaţia culturilor agricole, în ideea de a permite fermierilor să cultive mai mult grâu pentru a face faţă consecinţelor războiului din Ucraina, transmite AFP.

Regula europeană urma să intre în vigoare în 2023 și constă în modificarea culturilor agricole de la un an la altul pe o parcelă de teren în ideea de a proteja solul şi este una dintre condiţiile impuse pentru ca un fermier să poată primi subvenţii directe în cadrul noii Politicii Agricole Comune.

Cem Özdemir, reprezentant al Partidului Ecologist, a cerut Comisiei Europene să amâne, pentru 2024, aplicarea acestei reguli şi a făcut această propunere cu prilejul unei reuniuni a miniştrilor europeni ai Agriculturii.

„Acum avem de gestionat o situaţie excepţională şi cred că aceasta ne va ajuta ca fermierii noştri să poată cultiva din nou grâu, în ideea de a veni în sprijinul pieţei”, a explicat oficialul german. În timp ce „nivelul ridicat de autosuficienţă din Germania, dar şi din toată Uniunea Europeană, ne permite să garantăm securitatea alimentară în Europa”, acest lucru nu este valabil în alte părţi şi „avem o responsabilitate faţă de restul lumii”, a adăugat Cem Özdemir.

Precizăm că invazia rusească în Ucraina a provocat o criză de aprovizionare şi a explozie a preţului grâului, în condiţiile în care Rusia şi Ucraina sunt responsabile, împreună, pentru 30% din comerţul mondial cu această cereală.

#Cereale #grau #Germania #fermieri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță trage un semnal de alarmă dur în urma analizei celor mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică: industria Republicii Moldova este în stagnare profundă, cu tendințe clare de regres structural. Deși în perioada 2016–2019 s-au înregistrat creșteri modeste ale producției industriale, acestea au fost complet anulate de prăbușirile consecutive din ultimii trei ani.

După o aparentă redresare în 2021, când producția industrială a crescut cu 12,1%, au urmat scăderi severe în 2022 și 2023, de -5,1% și -3,6%, iar în primul trimestru al anului 2025 industria a pierdut încă 1,2%. În doar trei ani, Republica Moldova a pierdut peste 10% din volumul său industrial, revenind practic la nivelul anului 2015 – un progres net de doar 3% în zece ani, pe care Ioniță îl califică drept „stagnare absolută”.

Industria alimentară a înregistrat o scădere de aproape 20%, cu efecte vizibile și directe asupra exporturilor. Industria textilă a pierdut 11%, afectând grav segmentul lohn – unul dintre principalele motoare de export ale Moldovei. Sectorul automotive, cel mai mare domeniu industrial orientat spre export, a înregistrat un colaps de 11%, o prăbușire ce ar putea avea efecte pe termen lung dacă nu este doar sezonieră.

Veaceslav Ioniță subliniază că ciclurile de creștere din industrie sunt fragile, temporare și urmate de scăderi masive, iar în lipsa unei strategii industriale coerente, a politicilor de sprijin pentru sectoarele competitive și a investițiilor în modernizare, industria moldovenească rămâne captivă într-un cerc vicios de regres.

Această stagnare structurală generează consecințe grave: disparițița locurilor de muncă, migrație accelerată, pierderea capacităților autohtone de producție și înlocuirea produselor moldovenești cu importuri. Toate acestea subminează nu doar competitivitatea economică, ci și securitatea economică și bugetară a țării.

„Industria Moldovei este în cădere liberă de trei ani. Fără o direcție clară, fără investiții, fără politici industriale eficiente, orice creștere conjuncturală devine un simplu miraj. Și întrebarea rămâne: cât timp ne mai permitem să stăm pe loc?” – concluzionează Ioniță.