Gigantul de fast-food Domino’s Pizza părăsește Italia. Au fost închise ultimele magazine

10 Aug. 2022, 18:00
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
10 Aug. 2022, 18:00 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Ultimele magazine ale Domino’s Pizza din Italia au fost închise după ce firma care își opera punctele de vânzare din țară a depus faliment, scrie BBC.

Deținătorul de franciză ePizza SpA a fost lovit de pandemie, potrivit Bloomberg. Vestea ieșirii din țară a gigantului fast-food a fost sărbătorită de unii utilizatori ai rețelelor de socializare.

EPizza SpA a depus pentru prima dată faliment la începutul lunii aprilie, după ce a fost afectată de restricțiile legate de coronavirus.

Compania a mai spus că se confruntă cu o concurență tot mai mare, deoarece restaurantele tradiționale au început să livreze pizza.

Ca parte a procesului de faliment, firma a primit protecție față de creditorii săi timp de 90 de zile. Cu toate acestea, această protecție a luat sfârșit luna trecută.

Începând cu 2020, compania gestiona direct 23 de puncte de vânzare în Italia și alte șase magazine au fost administrate prin sub-francizare, potrivit documentelor de faliment.

În comparație, Marea Britanie și Irlanda au peste 1.200 de magazine, ceea ce o face cea mai mare piață Domino’s din Europa.

Cel mai mare lanț de pizza din lume are peste 18.300 de magazine în peste 90 de piețe internaționale la nivel global, majoritatea fiind administrate ca francizați.

Când a intrat în Italia în urmă cu șapte ani, Domino’s și-a propus să iasă în evidență față de producătorii tradiționali de pizza din țară, cu un serviciu cuprinzător de livrare la domiciliu și un meniu distinctiv, care include topping-uri în stil american precum ananasul.

Cu toate acestea, s-a confruntat cu o concurență din ce în ce mai acerbă în timpul pandemiei, deoarece restaurantele locale s-au înscris la platforme de livrare de alimente precum Deliveroo și Just Eat.

Realitatea Live

26 Dec. 2025, 16:58
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
26 Dec. 2025, 16:58 // Actual //  Grîu Tatiana

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII