Gigantul de fast-food Domino's Pizza părăsește Italia. Au fost închise ultimele magazine

Ultimele magazine ale Domino’s Pizza din Italia au fost închise după ce firma care își opera punctele de vânzare din țară a depus faliment, scrie BBC.

Deținătorul de franciză ePizza SpA a fost lovit de pandemie, potrivit Bloomberg. Vestea ieșirii din țară a gigantului fast-food a fost sărbătorită de unii utilizatori ai rețelelor de socializare.

EPizza SpA a depus pentru prima dată faliment la începutul lunii aprilie, după ce a fost afectată de restricțiile legate de coronavirus.

Compania a mai spus că se confruntă cu o concurență tot mai mare, deoarece restaurantele tradiționale au început să livreze pizza.

Ca parte a procesului de faliment, firma a primit protecție față de creditorii săi timp de 90 de zile. Cu toate acestea, această protecție a luat sfârșit luna trecută.

Începând cu 2020, compania gestiona direct 23 de puncte de vânzare în Italia și alte șase magazine au fost administrate prin sub-francizare, potrivit documentelor de faliment.

În comparație, Marea Britanie și Irlanda au peste 1.200 de magazine, ceea ce o face cea mai mare piață Domino’s din Europa.

Cel mai mare lanț de pizza din lume are peste 18.300 de magazine în peste 90 de piețe internaționale la nivel global, majoritatea fiind administrate ca francizați.

Când a intrat în Italia în urmă cu șapte ani, Domino’s și-a propus să iasă în evidență față de producătorii tradiționali de pizza din țară, cu un serviciu cuprinzător de livrare la domiciliu și un meniu distinctiv, care include topping-uri în stil american precum ananasul.

Cu toate acestea, s-a confruntat cu o concurență din ce în ce mai acerbă în timpul pandemiei, deoarece restaurantele locale s-au înscris la platforme de livrare de alimente precum Deliveroo și Just Eat.

#Domino's Pizza #fast-food #faliment #Italia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.