Gigantul de fast-food Domino's Pizza părăsește Italia. Au fost închise ultimele magazine

Ultimele magazine ale Domino’s Pizza din Italia au fost închise după ce firma care își opera punctele de vânzare din țară a depus faliment, scrie BBC.

Deținătorul de franciză ePizza SpA a fost lovit de pandemie, potrivit Bloomberg. Vestea ieșirii din țară a gigantului fast-food a fost sărbătorită de unii utilizatori ai rețelelor de socializare.

EPizza SpA a depus pentru prima dată faliment la începutul lunii aprilie, după ce a fost afectată de restricțiile legate de coronavirus.

Compania a mai spus că se confruntă cu o concurență tot mai mare, deoarece restaurantele tradiționale au început să livreze pizza.

Ca parte a procesului de faliment, firma a primit protecție față de creditorii săi timp de 90 de zile. Cu toate acestea, această protecție a luat sfârșit luna trecută.

Începând cu 2020, compania gestiona direct 23 de puncte de vânzare în Italia și alte șase magazine au fost administrate prin sub-francizare, potrivit documentelor de faliment.

În comparație, Marea Britanie și Irlanda au peste 1.200 de magazine, ceea ce o face cea mai mare piață Domino’s din Europa.

Cel mai mare lanț de pizza din lume are peste 18.300 de magazine în peste 90 de piețe internaționale la nivel global, majoritatea fiind administrate ca francizați.

Când a intrat în Italia în urmă cu șapte ani, Domino’s și-a propus să iasă în evidență față de producătorii tradiționali de pizza din țară, cu un serviciu cuprinzător de livrare la domiciliu și un meniu distinctiv, care include topping-uri în stil american precum ananasul.

Cu toate acestea, s-a confruntat cu o concurență din ce în ce mai acerbă în timpul pandemiei, deoarece restaurantele locale s-au înscris la platforme de livrare de alimente precum Deliveroo și Just Eat.

#Domino's Pizza #fast-food #faliment #Italia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Curtea de Conturi a Republicii Moldova a constatat deficiențe în administrarea Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, în urma auditului efectuat pentru anii 2023–2024. Potrivit raportului, în această perioadă au fost gestionate 3,36 miliarde de lei, însă mecanismele de alocare a subvențiilor au generat un dezechilibru structural major, cu impact direct asupra bugetelor viitoare.

În cei doi ani analizați, Fondul a avut alocări de 1,68 miliarde lei în 2023 și 1,69 miliarde lei în 2024, însă solicitările eligibile depuse de fermieri și agenți economici au depășit de patru ori resursele disponibile. Din această cauză, statul a acumulat angajamente neachitate în creștere rapidă: 1,29 miliarde lei la finele lui 2022, 1,33 miliarde lei la sfârșitul lui 2023 și 2,13 miliarde lei la finele lui 2024.

Situația s-a agravat și mai mult în 2025. La data de 1 noiembrie 2025, angajamentele asumate au ajuns la 3,03 miliarde lei, în timp ce alocațiile nevalorificate erau de doar 100 milioane lei, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un dezechilibru bugetar critic.

Auditul arată că problema vine din mecanismul defectuos de lansare a apelurilor pentru subvenții, care nu este limitat de resursele reale ale Fondului. Lipsesc plafoane clare, un calendar predictibil și o corelare între cererile eligibile și banii disponibili, ceea ce a permis asumarea de obligații fără acoperire financiară.

Curtea de Conturi a identificat și abateri de la cadrul normativ în activitatea Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA): dosare incomplete, lipsă de trasabilitate, nerespectarea termenelor și documentarea insuficientă a recalculării subvențiilor. De asemenea, coordonarea slabă între instituții a permis cazuri de dublă finanțare, iar lipsa unui Sistem Integrat de Administrare și Control limitează monitorizarea fondurilor.

Au fost constatate și deficiențe grave în monitorizarea post achitare. Unele obiective finanțate, precum piața agroalimentară din satul Mereni, nu sunt funcționale, iar evidența contabilă aferentă acestora este necorespunzătoare. Planurile de inspecții nu sunt respectate, iar unele controale au fost efectuate chiar înainte de termen.

Un alt risc major ține de recuperarea lentă a subvențiilor utilizate neconform. Curtea de Conturi semnalează diferențe între sumele încasate de Serviciul Fiscal de Stat și cele transferate către AIPA, existența de creanțe restante și datorii contingente necontabilizate, ceea ce crește riscul de pierdere definitivă a banilor publici.

În acest context, Curtea de Conturi a aprobat raportul de audit și l-a transmis Parlamentului, Președintelui, Guvernului, Ministerului Agriculturii, Ministerului Finanțelor, AIPA, Serviciului Fiscal de Stat și Procuraturii Generale, ultima fiind sesizată pentru examinarea unor constatări cu potențial penal.