Google vrea noi birouri. În 2022, investește 9,5 miliarde de dolari pentru a-i aduce înapoi pe angajați

Google a declarat că va investi 9,5 miliarde de dolari în birouri şi centre de date din SUA în 2022. Prin această măsură își propune să întoarcă angajaţii înapoi la sediile companiei, transmite Bloomberg.

Compania deţinută de Alphabet Inc., cu sediul în Mountain View, California, a declarat că va începe construirea de noi campusuri în întreaga ţară, aşteaptându-se să creeze aproximativ 12.000 de noi locuri de muncă în urma investiţiei, a declarat directorul executiv, Sundar Pichai, într-un comunicat oficial.

„Ar putea părea contraintuitiv să ne intensificăm investiţiile în birouri fizice, chiar dacă îmbrăţişăm mai multă flexibilitate în modul în care lucrăm”, a declarat Pichai. „Cu toate acestea, credem că este mai important ca niciodată să investim în campusurile noastre, acest lucru oferind atât o îmbunătăţire a produselor, cât şi o calitate mai bună a vieţii pentru angajaţii Google”.

În martie, Google le-a cerut angajaţilor săi din San Francisco să lucreze de la birou trei zile pe săptămână începând cu această lună, ceea ce i-a frustrat pe unii lucrători care doreau să se mute în afara regiunii costisitoare.

Angajaţii Apple Inc. au respins recent încercarea companiei de a încuraja personalul să părăsească munca remote. Personalul Apple trebuie să se întoarcă la birou cel puţin o dată pe săptămână până pe 11 aprilie, de două ori pe săptămână până la sfârşitul lunii şi luni, marţi şi joi până pe 23 mai.

În martie 2021, Google a anunţat o investiţie de 7 miliarde de dolari în SUA, ca parte a planului de a crea cel puţin 10.000 de noi locuri de muncă, cu 3 miliarde de dolari mai puţin decât suma promisă în 2020.

#birouri #Google #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.