Google vrea noi birouri. În 2022, investește 9,5 miliarde de dolari pentru a-i aduce înapoi pe angajați

Google a declarat că va investi 9,5 miliarde de dolari în birouri şi centre de date din SUA în 2022. Prin această măsură își propune să întoarcă angajaţii înapoi la sediile companiei, transmite Bloomberg.

Compania deţinută de Alphabet Inc., cu sediul în Mountain View, California, a declarat că va începe construirea de noi campusuri în întreaga ţară, aşteaptându-se să creeze aproximativ 12.000 de noi locuri de muncă în urma investiţiei, a declarat directorul executiv, Sundar Pichai, într-un comunicat oficial.

„Ar putea părea contraintuitiv să ne intensificăm investiţiile în birouri fizice, chiar dacă îmbrăţişăm mai multă flexibilitate în modul în care lucrăm”, a declarat Pichai. „Cu toate acestea, credem că este mai important ca niciodată să investim în campusurile noastre, acest lucru oferind atât o îmbunătăţire a produselor, cât şi o calitate mai bună a vieţii pentru angajaţii Google”.

În martie, Google le-a cerut angajaţilor săi din San Francisco să lucreze de la birou trei zile pe săptămână începând cu această lună, ceea ce i-a frustrat pe unii lucrători care doreau să se mute în afara regiunii costisitoare.

Angajaţii Apple Inc. au respins recent încercarea companiei de a încuraja personalul să părăsească munca remote. Personalul Apple trebuie să se întoarcă la birou cel puţin o dată pe săptămână până pe 11 aprilie, de două ori pe săptămână până la sfârşitul lunii şi luni, marţi şi joi până pe 23 mai.

În martie 2021, Google a anunţat o investiţie de 7 miliarde de dolari în SUA, ca parte a planului de a crea cel puţin 10.000 de noi locuri de muncă, cu 3 miliarde de dolari mai puţin decât suma promisă în 2020.

#birouri #Google #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Europeană a decis să includă Rusia în lista neagră a jurisdicțiilor cu risc ridicat de spălare a banilor și finanțare a terorismului, transmite Politico, citat de RBK, care a consultat un document anexă la registrul oficial al UE. Deși pe site-ul Comisiei lista nu a fost încă actualizată, ultima versiune datează din august și nu conține Rusia, decizia politică a fost deja luată, potrivit publicației.

Este pentru prima dată când UE acționează independent de FATF (Financial Action Task Force), organismul internațional care elaborează standardele globale în domeniul combaterii spălării banilor. În mod obișnuit, listele UE reflectă fidel listele FATF.

În 2023, FATF a suspendat calitatea Rusiei de membru, însă a refuzat să o includă în lista gri sau lista neagră, în ciuda solicitărilor Ucrainei. China, India, Arabia Saudită și Africa de Sud s-au opus atunci sancționării suplimentare a Moscovei. Acum însă Comisia Europeană merge pe cont propriu și introduce Rusia direct pe lista neagră.

Includerea pe lista neagră obligă instituțiile financiare din UE să aplice controale mult mai stricte asupra tuturor tranzacțiilor care au legătură cu Rusia. Băncile care nu au introdus măsuri suplimentare de verificare vor fi obligate să o facă acum, crescând costurile și dificultatea oricărei operațiuni financiare cu entități ruse.

Decizia reprezintă o nouă formă de presiune financiară asupra Moscovei, asemănătoare cu sancțiunile economice tradiționale, deoarece clasificarea ridică nivelul de risc perceput al tuturor tranzacțiilor rusești.

În iunie 2024, Financial Times relata că UE analiza varianta de a plasa Rusia pe lista gri a jurisdicțiilor cu regim slab de prevenire a spălării banilor. Atunci, oficialii Comisiei Europene confirmau că analizează opțiunea, iar majoritatea eurodeputaților se pronunțaseră în favoarea ei.

Pe lista neagră FATF se află în prezent Coreea de Nord, Iran și Myanmar. Lista gri include 21 de țări, printre care Bulgaria, Yemen, Mali, Siria, Filipine și Monaco.

Rusia a susținut în mod repetat că respectă standardele internaționale. În octombrie 2024, Rosfinmonitoring afirma că țara își îndeplinește „cu bună credință” angajamentele în domeniul combaterii spălării banilor.

Totuși, evaluările FATF indicau în acel an un nivel de „conformitate parțială” la una dintre recomandări, problemă atribuită de autoritățile ruse „reglementării insuficiente a pieței criptomonedelor”. Între timp, Moscova a adoptat două legi federale privind circulația activelor digitale.

Decizia Comisiei Europene marchează o escaladare simbolică și practică în izolarea financiară a Rusiei, într-un moment în care UE caută mijloace suplimentare de a limita capacitatea Moscovei de a finanța războiul din Ucraina.