Google vrea noi birouri. În 2022, investește 9,5 miliarde de dolari pentru a-i aduce înapoi pe angajați

Google a declarat că va investi 9,5 miliarde de dolari în birouri şi centre de date din SUA în 2022. Prin această măsură își propune să întoarcă angajaţii înapoi la sediile companiei, transmite Bloomberg.

Compania deţinută de Alphabet Inc., cu sediul în Mountain View, California, a declarat că va începe construirea de noi campusuri în întreaga ţară, aşteaptându-se să creeze aproximativ 12.000 de noi locuri de muncă în urma investiţiei, a declarat directorul executiv, Sundar Pichai, într-un comunicat oficial.

„Ar putea părea contraintuitiv să ne intensificăm investiţiile în birouri fizice, chiar dacă îmbrăţişăm mai multă flexibilitate în modul în care lucrăm”, a declarat Pichai. „Cu toate acestea, credem că este mai important ca niciodată să investim în campusurile noastre, acest lucru oferind atât o îmbunătăţire a produselor, cât şi o calitate mai bună a vieţii pentru angajaţii Google”.

În martie, Google le-a cerut angajaţilor săi din San Francisco să lucreze de la birou trei zile pe săptămână începând cu această lună, ceea ce i-a frustrat pe unii lucrători care doreau să se mute în afara regiunii costisitoare.

Angajaţii Apple Inc. au respins recent încercarea companiei de a încuraja personalul să părăsească munca remote. Personalul Apple trebuie să se întoarcă la birou cel puţin o dată pe săptămână până pe 11 aprilie, de două ori pe săptămână până la sfârşitul lunii şi luni, marţi şi joi până pe 23 mai.

În martie 2021, Google a anunţat o investiţie de 7 miliarde de dolari în SUA, ca parte a planului de a crea cel puţin 10.000 de noi locuri de muncă, cu 3 miliarde de dolari mai puţin decât suma promisă în 2020.

#birouri #Google #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie