Google vrea noi birouri. În 2022, investește 9,5 miliarde de dolari pentru a-i aduce înapoi pe angajați

Google a declarat că va investi 9,5 miliarde de dolari în birouri şi centre de date din SUA în 2022. Prin această măsură își propune să întoarcă angajaţii înapoi la sediile companiei, transmite Bloomberg.

Compania deţinută de Alphabet Inc., cu sediul în Mountain View, California, a declarat că va începe construirea de noi campusuri în întreaga ţară, aşteaptându-se să creeze aproximativ 12.000 de noi locuri de muncă în urma investiţiei, a declarat directorul executiv, Sundar Pichai, într-un comunicat oficial.

„Ar putea părea contraintuitiv să ne intensificăm investiţiile în birouri fizice, chiar dacă îmbrăţişăm mai multă flexibilitate în modul în care lucrăm”, a declarat Pichai. „Cu toate acestea, credem că este mai important ca niciodată să investim în campusurile noastre, acest lucru oferind atât o îmbunătăţire a produselor, cât şi o calitate mai bună a vieţii pentru angajaţii Google”.

În martie, Google le-a cerut angajaţilor săi din San Francisco să lucreze de la birou trei zile pe săptămână începând cu această lună, ceea ce i-a frustrat pe unii lucrători care doreau să se mute în afara regiunii costisitoare.

Angajaţii Apple Inc. au respins recent încercarea companiei de a încuraja personalul să părăsească munca remote. Personalul Apple trebuie să se întoarcă la birou cel puţin o dată pe săptămână până pe 11 aprilie, de două ori pe săptămână până la sfârşitul lunii şi luni, marţi şi joi până pe 23 mai.

În martie 2021, Google a anunţat o investiţie de 7 miliarde de dolari în SUA, ca parte a planului de a crea cel puţin 10.000 de noi locuri de muncă, cu 3 miliarde de dolari mai puţin decât suma promisă în 2020.

#birouri #Google #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Venezuela a transportat în secret, pe parcursul a cinci ani, 127 de tone de aur din rezervele Băncii Centrale către rafinării din Elveția, în încercarea disperată de a obține numerar și garanții pentru împrumuturi, pe fondul adâncirii crizei datoriilor suverane. Informațiile apar din datele vămii elvețiene și dintr-un reportaj al postului public SRF, scrie euronews.

Potrivit acestor date, în urmă cu aproximativ zece ani, Caracasul a expediat aur în valoare de aproape 4,7 miliarde de franci elvețieni (circa 5,05 miliarde de euro) către Elveția, cu scopul de a-l topi și a-l revinde pe piețele internaționale. Transporturile au fost realizate pe calea aerului, iar fiecare operațiune a fost înregistrată de autoritățile vamale elvețiene, care monitorizează toate importurile și exporturile de metale prețioase.

Elveția este cel mai important hub mondial pentru comerțul cu aur, atât ca importator, cât și ca exportator. Aici se află unele dintre cele mai mari rafinării din lume, Valcambi, PAMP și Argor-Heraeus – concentrate în cantonul Ticino. Acestea pot rafina aurul brut în lingouri „Good Delivery”, recunoscute internațional, și pot emite certificate care permit tranzacționarea rapidă a metalului pe piețele globale.

Guvernul elvețian nu a făcut publice aceste transferuri la momentul respectiv, invocând tradiția strictă a confidențialității financiare, care a transformat țara într-un refugiu atât pentru marii oameni de afaceri, cât și pentru liderii autoritari care caută să-și lichideze sau să-și securizeze activele.

Postul public elvețian SRF arată că regimul lui Nicolás Maduro a recurs la această strategie ca la un „act de disperare”, pentru a preveni intrarea în incapacitate de plată. O parte din aur a fost vândută direct, iar altă parte a fost folosită drept garanție pentru împrumuturi și operațiuni de refinanțare a datoriei. În 2017, când Venezuela a intrat oficial în default, statul rămăsese deja fără acces la finanțare normală și fără rezerve de valută forte.

Un raport al Centrului pentru Inovații în Guvernanță Internațională (CIGI) estima în 2017 un deficit de finanțare de peste 15 miliarde de dolari, în timp ce serviciul datoriei obligațiunilor ajungea la aproximativ 12 miliarde de dolari. Dacă erau incluse și plățile către China, necesarul urca la circa 20 de miliarde de dolari. CIGI concluziona că Venezuela avea un „deficit major de finanțare” și „foarte puține active sau opțiuni politice pentru a-l acoperi”.

În paralel, veniturile din exportul de petrol, principala sursă de dolari a statului, se prăbușiseră, devenind insuficiente chiar și pentru plata dobânzilor la datorie.

Potrivit SRF, după rafinare, o parte din aurul venezuelean a fost redirecționată către alte centre de tranzacționare, precum Marea Britanie, iar o cantitate semnificativă a fost vândută Turciei.

Deși aceste tranzacții nu încălcau sancțiunile la momentul respectiv, ele ar fi aproape imposibile astăzi. În 2018, Elveția și-a înăsprit legislația privind operațiunile financiare cu Venezuela, aliniindu-se sancțiunilor Uniunii Europene.

În final, strategia de a salva țara prin exportul rezervelor de aur a eșuat. Venezuela a intrat în incapacitate de plată în 2017 și nu și-a mai putut onora nici datoriile, nici dobânzile. În prezent, datoria externă a țării este estimată la aproximativ 170 de miliarde de dolari, de aproape două ori mai mare decât produsul intern brut anual, ceea ce plasează economia venezueleană într-o stare de faliment de facto.

#venezule #aur #Elveția