GPT-5, între așteptări uriașe și realitate: noul model OpenAI, descris drept „evolutiv, nu revoluționar”

După peste doi ani de dezvoltare, OpenAI a lansat mult așteptatul GPT-5, cea mai nouă generație a modelului lingvistic care stă la baza aplicației populare ChatGPT. Deși compania americană, evaluată la 300 de miliarde de dolari, îl prezintă ca pe cel mai avansat sistem creat vreodată, primele reacții sunt moderate, scrie Financial Times.

Unii utilizatori timpurii apreciază îmbunătățirile, dar susțin că acestea nu reprezintă un salt major. „GPT-5 este excelent în multe privințe practice. Este cel mai bun model? Poate. Dar în unele domenii, câștigurile cognitive sunt modeste”, a declarat Azeem Azhar, editorul newsletterului Exponential View, subliniind că noua versiune nu apropie semnificativ AI de cogniția umană.

Lansarea vine pe fondul unei frenezii globale în domeniul inteligenței artificiale, alimentată de previziunile unor lideri din Silicon Valley care anunță apariția iminentă a calculatoarelor „superinteligente”. Aceste perspective susțin investiții anuale de sute de miliarde de dolari în infrastructuri uriașe de centre de date, în speranța atingerii inteligenței artificiale generale (AGI) — sisteme mai inteligente decât oamenii — într-un orizont de doar câțiva ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aii #schimbare #tehnologie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de gaze naturale rusești prin conducte către Europa au scăzut cu 44% în 2025 comparativ cu 2024, atingând cel mai redus nivel începând de la mijlocul anilor 1970, ca urmare a închiderii rutei ucrainene și pe măsură ce Uniunea Europeană elimină treptat importurile de combustibili fosili din Rusia, arată calculele publicate marți de Reuters, citat de agerpres.ro.

UE a anunțat că va înceta importurile de gaze naturale rusești la sfârșitul anului 2027, ca parte a efortului său de a depăși dependența blocului de energia rusească și de a refuza Rusiei fondurile care ar putea fi utilizate pentru campania sa militară din Ucraina.

Anterior, Europa era cea mai mare sursă de venituri la buget pentru Rusia, din vânzările de petrol și gaze, pe baza conductelor construite din Uniunea Sovietică către Europa de Vest în anii 1960 și 1970. Exporturile de gaze rusești prin conducte către Europa au atins un vârf de peste 175-180 de miliarde de metri cubi (bcm) pe an în 2018-2019 și au au adus zeci de miliarde pentru Gazprom și statul rus, care deține o participație majoritară la această companie.

În acest an însă, Gazprom a livrat Europei doar 18 miliarde metri cubi de gaze naturale prin conducte și aceste gaze au fost trimise prin conducta submarină TurkStream, conform calculelor Reuters pe baza datelor publicate de rețeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport pentru gaze (ENTSOG). Acesta este cel mai scăzut nivel al exporturilor de gaze rusești prin conducte de la începutul anilor 1970.

Conducta TurkStream este singura rută de tranzit a gazelor rusești către Europa, după ce Ucraina a decis să nu prelungească un acord de tranzit pe cinci ani cu Moscova, care a expirat la 1 ianuarie 2025. Serbia, Ungaria și Slovacia se numără printre țările care primesc gaze naturale rusești prin TurkStream, pe lângă Turcia. De asemenea, Rusia exportă gaze către Europa sub formă lichefiată, prin intermediul navelor speciale, și este al doilea cel mai mare furnizor al UE după SUA, de GNL.

Datele Reuters arată însă că, în luna decembrie 2025, livrările de gaze naturale rusești prin TurkStream către Europa au crescut cu 12,9% față de luna similară a anului precedent, până la aproximativ 56 de milioane de metri cubi pe zi. De asemenea, au crescut și cu 3% față de luna noiembrie 2025.