Grădina Publică „Alunelul” – spațiul verde renovat cu ajutorul României

În partea de vest a oraşului, în sectorul Buiucani, se află Grădina Publică „Alunelul”, care se întinde pe 11 hectare, fondată în anul 1958 pe locul unui cimitir evreiesc, o parte a căruia a fost pur şi simplu demolat, iar o parte dintre rămăşiţele pământești au fost mutate în noul cimitir, situat mai sus de parc.

Mulți ani la rând, parcul prezenta un pericol adevărat pentru trecători. Trotuare impracticabile, fără mobilier urban și iluminat nocturn aproape ineficient.

Reabilitarea a început în anul 2020 și a fost organizată în două etape. Au fost amenajate alei pietonale, a fost reconstruit Teatrul de Vară cu scenă și scaune, a fost instalat un sistem automatizat de irigare, amenajate spațiile verzi, a fost modernizat sistemul de iluminat nocturn și decorativ, au fost amenajate terenuri de sport multifuncționale și terenuri de joacă, mese de șah, amenajată pistă pentru cicliști. Pentru siguranța locuitorilor și vizitatorilor, în parc a fost instalat un sistem video și audio. La fel a fost instalat un grup sanitar și montat mobilier urban.

Unul dintre obiectivele de atracție din Grădina Publică „Alunelul” este havuzul muzical cu iluminare artistică din centrul parcului. Acesta este format din mai multe ronduri care crează un pod de apă sub care vizitatorii pot trece. În perioada estivală, jeturile de apă ale havuzului se mișcă în ritmul muzicii, până la o înălțime de 10 metri.

În adâncul parcului se află Complexul memorial al victimelor pogromului de la Chișinău din 1903 (instalat în 1993), care la fel a fost reabilitat.

Și spațiul din imediata apropiere a parcului a fost amenajat. A fost reabilitată stația de așteptare a transportului public și amenajate locuri de parcare pentru mașini. Lucrările au fost realizate de Primăria Chișinău cu contribuția Primăriei Sectorului 6 al municipiului București.

În perioada estivală, în parc sunt organizate târguri ale producătorilor autohtoni. Totodată, Grădina Publică „Alunelul” găzduiește anual zeci de concerte și festivaluri, proiecții de film în aer liber, turnee de șah și joc de dame.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”