Grâul Moldovei, vândut cu 14% mai ieftin decât în 2021. Italia a înghițit jumătate din cantitate

Exporturile de grâu ale Republicii Moldova în sezonul agricol 2025–2026 au intrat într-o zonă de echilibru cantitativ, însă scăderea prețurilor și problemele de calitate limitează câștigurile fermierilor și traderilor. Concluzia apare în analiza economistului Iurie Rija, care a examinat evoluția livrărilor externe în perioada iulie–noiembrie 2025 .

Potrivit datelor, în primele cinci luni ale sezonului au fost exportate 583,2 mii tone de grâu, un volum cu 18% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. Chiar și așa, nivelul rămâne sub recordurile din anii favorabili: 703,5 mii tone în 2023 și 894,5 mii tone în 2021, ceea ce arată că sectorul nu a revenit încă la capacitatea maximă de export.

Diferența majoră vine din preț. În perioada analizată, grâul moldovenesc a fost exportat la un preț mediu de 3,55 lei/kg, cu 2% mai mic decât în sezonul precedent și cu 14% sub nivelul din 2021, considerat reperul pre-război. Economistul explică această evoluție prin presiunea pieței internaționale, dar și prin probleme de calitate, în special la indicatorii tehnologici ai grâului.

În termeni valorici, exporturile de grâu au adus încasări de aproximativ 2,07 miliarde lei în perioada iulie–noiembrie 2025. Suma este în creștere cu 16% față de 2024, datorită volumelor mai mari, dar rămâne mult sub nivelul din 2021, când exporturile de grâu generau aproape 3,7 miliarde lei.

Structura piețelor de desfacere s-a modificat semnificativ. Italia a devenit principala destinație pentru grâul moldovenesc, cu 254 mii tone exportate, adică 44% din total, la un preț mediu de 3,59 lei/kg, peste media generală. România a coborât pe locul doi, cu 104,8 mii tone, urmată de Grecia, cu 91,8 mii tone. Cele mai bune prețuri au fost obținute pe piața din Liban, unde grâul moldovenesc s-a vândut, în medie, cu 4,08 lei/kg.

Pe partea de companii, „RUSAGRO-PRIM” SRL rămâne lider detașat al exporturilor, cu 123,2 mii tone (21% din total), urmată de „AGRO-NOVA PRIM” SRL și „OROM-IMEXPO” SRL. Primele trei companii au realizat aproape jumătate din exporturile naționale de grâu.

În concluzie, analiza lui Iurie Rija arată că Republica Moldova exportă grâu în volume rezonabile, dar pierde la capitolul valoare adăugată. Oferta ridicată din bazinul Mării Negre, concurența regională și calitatea inegală a producției continuă să apese pe prețuri, ceea ce face ca revenirea la performanțele financiare din anii de vârf să rămână, cel puțin deocamdată, improbabilă .

#Grîu #export #Italia #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au anunțat ridicarea sancțiunilor asupra exportului de potasiu din Belarus, un sector-cheie al economiei belaruse, ale cărui livrări reprezentau înainte de 2021 circa o cincime din exportul mondial de îngrășăminte pe bază de potasiu.

Anunțul a fost făcut de John Cole, trimisul special al SUA în Belarus, citat de canalul de Telegram „Pul Pervogo”. Potrivit acestuia, decizia a fost luată la indicația președintelui american Donald Trump.

„În conformitate cu instrucțiunile președintelui Trump, Statele Unite ridică sancțiunile asupra potasiului. Cred că este un pas foarte bun din partea SUA pentru Belarus. Le ridicăm chiar acum”, a declarat Cole.

Emisarul american a precizat că negocierile privind regimul de sancțiuni împotriva Minskului vor continua, iar pe măsura normalizării relațiilor bilaterale ar putea fi eliminate și alte restricții.

John Cole a sosit la Minsk pe 12 decembrie. În zilele de vineri și sâmbătă, delegația americană, condusă de acesta, a purtat negocieri cu ușile închise cu președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, scrie publicația „Zerkalo”. Agenția BELTA relatează că, potrivit părții americane, întâlnirea a fost „foarte productivă”. Printre subiectele discutate s-au numărat războiul din Ucraina și situația din Venezuela. Cole și-a exprimat, totodată, speranța că pe viitor SUA și Belarus ar putea ajunge la un acord privind eliminarea tuturor sancțiunilor.

Sancțiunile împotriva companiei de stat „Belaruskalîi” au fost introduse de SUA în august 2021, ca reacție la reprimarea protestelor de masă din Belarus din 2020. Acestea au fost primele sancțiuni sectoriale aplicate economiei belaruse și au presupus interzicerea încheierii de noi contracte cu producătorii și exportatorii de îngrășăminte pe bază de potasiu. Restricțiile au intrat în vigoare în decembrie 2021, forțând Minskului să-și reorienteze exporturile către piețele asiatice și să vândă produsele cu discount.

Înainte de sancțiuni, Belarus era unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de clorură de potasiu, livrând în cei mai buni ani până la 12 milioane de tone anual, în peste 100 de țări – aproximativ 20% din exportul global. Vânzările de potasiu aduceau Belarusului circa 2,8 miliarde de dolari anual, echivalentul a peste 4% din PIB și 7% din veniturile totale din export.

În februarie 2025, The New York Times scria că SUA și Belarus ar putea încheia o „mare înțelegere”, în cadrul căreia Minsk ar elibera mai mulți deținuți politici, iar Washingtonul ar relaxa sancțiunile asupra băncilor belaruse și exportului de potasiu. În septembrie, după o vizită anterioară a unei delegații americane la Minsk, peste 50 de deținuți politici au fost eliberați și ulterior deportați, fiind anunțată atunci și ridicarea sancțiunilor împotriva companiei aeriene Belavia.