Grâul pleacă de pe șine! Deciziile care alungă exportatorii din Nordul Moldovei

Economistul Iurie Rija avertizează că agricultura Republicii Moldova a intrat într-un paradox periculos. Fermierii au câștigat lupta cu timpul în producție, dar pierd banii din cauza logisticii lente și scumpe, în special pe calea ferată.

Potrivit analizei sale, productivitatea agricolă a crescut de peste 300 de ori în ultimele două secole. Dacă acum 200 de ani era nevoie de 10 minute de muncă pentru a produce un kilogram de grâu, astăzi același rezultat este obținut în mai puțin de 2 secunde, datorită tehnologiei moderne. Problema apare însă în momentul în care marfa părăsește silozul.

„În câmp lucrăm în secunde, pe calea ferată pierdem zile. Din clipa în care grâul ajunge la CFM, ne întoarcem în secolul XIX”, constată Iurie Rija.

Datele Căii Ferate a Moldovei confirmă ruptura dintre producție și logistică. În 2021, CFM transporta aproape 680 de mii de tone de cereale, iar în 2024 volumul a coborât la doar 138 de mii de tone, o scădere de circa 80%.

În loc să reacționeze prin stimulente pentru a recâștiga clienții, CFM a ales, potrivit economistului, o decizie „care sfidează logica pieței”: majorarea tarifelor într-un moment de minim istoric al volumelor.

Creșterea oficială a tarifelor cu 6–7% ascunde, în realitate, o lovitură mult mai dură pentru exportatorii din nordul țării. Eliminarea discount-ului de volum înseamnă, în practică, scumpiri de peste 25%.

Pentru ruta Nord – Giurgiulești (circa 400 km), calculele sunt fără echivoc: transport feroviar: 37 USD/tonă, cu un timp de livrare de 12 zile, transport rutier: 34 USD/tonă, cu livrare în 24 de ore. „Trenul a devenit mai scump și de 12 ori mai lent decât camionul. Niciun agent economic rațional nu va accepta asta”, subliniază Rija.

Argumentul eficienței energetice a trenului este real, dar insuficient. Deși un tren consumă aproximativ 1,5 litri de motorină pe tonă, economia de combustibil este anulată complet de costul timpului pierdut.

Blocarea capitalului timp de 12 zile, penalitățile portuare și volatilitatea pieței transformă întârzierea într-o pierdere financiară directă. „Un sistem care arde timp este un sistem care arde bani”, avertizează economistul.

Iurie Rija susține că exportatorii nu vor abandonarea căii ferate, dar cer o matematică economică corectă. Asociația Agrocereale propune: moratoriu imediat pe scumpiri, pentru a nu pierde definitiv Nordul țării, tarife flexibile și reduceri pentru volume mari, după modelul „low cost”, reducerea rotației vagoanelor de la 12 la 6 zile, ceea ce ar dubla capacitatea CFM fără investiții majore.

Verdictul economistului este tranșant: majorarea tarifelor într-un moment de colaps al volumelor nu va salva CFM, ci va accelera transferul total al cerealelor pe șosele.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Cereale #transport #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Sergiu Stefanco, care este și fermier, afirmă că protestele agricultorilor din prezent reprezintă un „déjà-vu dureros”, identic cu situația de acum patru–cinci ani, iar responsabilitatea revine actualei guvernări.

„Noi trăim un déjà-vu. Eu sunt deja deputat, dar în suflet am rămas fermier. Gospodăria mea continuă să activeze, fără mine, și știu exact prin ce trec oamenii din agricultură”, a declarat Stefanco, în cadrul emisiunii de la Cinema 1.

Potrivit acestuia, declarațiile politicienilor de azi sunt identice cu cele făcute în trecut, când actualii lideri se aflau în opoziție sau la început de mandat. „Dacă ștergem data și anul, aceleași declarații despre fermieri le putem spune și acum. Nu s-a schimbat absolut nimic”, a subliniat deputatul.

Stefanco a acuzat neglijența guvernării după patru ani de control total al puterii. „Este responsabilitatea lor. În patru ani, cu mâna pe inimă vă spun: nu s-a făcut absolut nimic pentru a scoate fermierii din criza care nu a fost doar una a secetei”, a spus parlamentarul.

El a amintit de șocurile majore din 2022, când agricultorii au fost loviți simultan de mai multe scumpiri: motorina a ajuns la 32 de lei litrul, îngrășămintele s-au scumpit de la 4.000 la 20–30.000 de lei tona, iar piesele de schimb și toate inputurile agricole au explodat la preț. „Fermierii și-au asumat această povară ca producători”, a precizat Stefanco.

În același timp, deputatul susține că statul a fost principalul beneficiar al acestor scumpiri, prin taxele încasate. „TVA la vamă, taxa de ecologie – toate sunt colectate direct. Apoi, în martie–aprilie, guvernul vine și spune că sunt încasări record la vamă. Dar pe spatele cui? Cine a dus această povară? Fermierii și poporul Republicii Moldova”, a declarat el.

Stefanco a avertizat că guvernarea a încasat, dar a ignorat consecințele, iar mulți producători agricoli nu mai pot ieși din loviturile acumulate. „Au avut de câștigat din scumpiri și au uitat că cineva, la un moment dat, nu va mai rezista”, a concluzionat deputatul.

Deputatul Sergiu Stefanco a precizat că, împreună cu alți parlamentari fermieri, inclusiv din opoziție, încearcă să apere interesele agricultorilor, însă situația din teren demonstrează că agricultura rămâne într-o criză ignorată de autorități.

Fermierii au protestat miercurea trecută în fața Guvernului și au acuzat autoritățile că nu întreprind nimic pentru a soluționa problemele fermierilor afectați de secetă, dar și stingerea datoriilor la subvenții.