Greii mondiali vin la Chișinău să discute despre sprijinul pe care ar urma să-l acorde Moldovei

Prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, a anunțat astăzi în cadrul unui briefing de presă că țara sa va găzdui reuniunea a patra a Platformei de Sprijin pentru Moldova. Această inițiativă a fost lansată de România, Germania și Franța cu scopul de a oferi sprijin politic, financiar și material pentru Republica Moldova în contextul conflictului din Ucraina. La evenimentul programat pentru 17 octombrie, sunt așteptate peste 30 de țări și organizații internaționale la Chișinău.

Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova reprezintă o inițiativă importantă, prin care statele membre ale Uniunii Europene, țările G7, instituțiile financiare internaționale și alte organizații internaționale se implică în furnizarea de asistență politică, financiară și expertiză pentru procesul de reformă democratică din Republica Moldova.

Prim-ministrul Dorin Recean a subliniat importanța acestei platforme pentru dezvoltarea Republicii Moldova și sprijinul considerabil pe care țara sa îl primește din partea comunității internaționale prin intermediul acestei inițiative.

„Prin intermediul Platformei de Sprijin pentru Moldova, Republica Moldova beneficiază de sprijin politic, tehnic și financiar din partea mai multor țări și organizații internaționale. Acest sprijin contribuie la promovarea reformelor democratice și la dezvoltarea țării noastre. Suntem onorați să găzduim reuniunea a patra a acestei platforme și să colaborăm cu partenerii noștri internaționali pentru a avansa în direcția pozitivă,” a declarat premierul Recean.

Această conferință marchează o etapă importantă în consolidarea sprijinului internațional pentru Republica Moldova și evidențiază angajamentul comunității internaționale în susținerea procesului de reformă și dezvoltare în țara vecină a Uniunii Europene.

Sindicatele cer ajustarea salariului pentru bugetari la rata inflației. Sindicaliștii atrag atenția că proiectul Legii bugetului de stat pentru 2026 prevede majorarea unei singure valori de referință salariale de la 2200 lei la 2400 lei aplicabilă doar unui număr limitat de angajați. În schimb, valoarea de referință de 2500 lei, utilizată pentru majoritatea salariaților din sectorul bugetar, inclusiv cadrele didactice, personalul medical, angajații MAI și ai sistemului penitenciar, rămâne neschimbată.

CNSM subliniază că această abordare contravine legii, care prevede reexaminarea anuală a valorii de referință și ajustarea acesteia cel puțin la nivelul inflației. În acest context, sindicatele solicită majorarea valorii de 2500 lei cu minimum 6,8%, corespunzător ratei inflației prognozate pentru anul 2025.

Totodată, CNSM își exprimă îngrijorarea față de propunerea Guvernului de stabilire a salariului minim la 6300 de lei în 2026, întrucât raportul dintre salariul minim și salariul mediu ar coborî la 39,1%, mult sub pragurile recomandate la nivel european. Sindicaliștii cer respectarea Directivei UE privind salariile minime adecvate, care prevede un nivel de cel puțin 50% din salariul mediu și 60% din salariul median.

Potrivit CNSM, salariul minim propus nu acoperă necesitățile de bază ale salariaților și nici nu permite acumularea unei pensii minime fără subvenții masive de la bugetul de stat. Estimările pentru 2026 indică necesitatea unor alocări suplimentare de circa 2,79 miliarde de lei pentru susținerea sistemului de pensii.