Greii mondiali vin la Chișinău să discute despre sprijinul pe care ar urma să-l acorde Moldovei

Prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, a anunțat astăzi în cadrul unui briefing de presă că țara sa va găzdui reuniunea a patra a Platformei de Sprijin pentru Moldova. Această inițiativă a fost lansată de România, Germania și Franța cu scopul de a oferi sprijin politic, financiar și material pentru Republica Moldova în contextul conflictului din Ucraina. La evenimentul programat pentru 17 octombrie, sunt așteptate peste 30 de țări și organizații internaționale la Chișinău.

Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova reprezintă o inițiativă importantă, prin care statele membre ale Uniunii Europene, țările G7, instituțiile financiare internaționale și alte organizații internaționale se implică în furnizarea de asistență politică, financiară și expertiză pentru procesul de reformă democratică din Republica Moldova.

Prim-ministrul Dorin Recean a subliniat importanța acestei platforme pentru dezvoltarea Republicii Moldova și sprijinul considerabil pe care țara sa îl primește din partea comunității internaționale prin intermediul acestei inițiative.

„Prin intermediul Platformei de Sprijin pentru Moldova, Republica Moldova beneficiază de sprijin politic, tehnic și financiar din partea mai multor țări și organizații internaționale. Acest sprijin contribuie la promovarea reformelor democratice și la dezvoltarea țării noastre. Suntem onorați să găzduim reuniunea a patra a acestei platforme și să colaborăm cu partenerii noștri internaționali pentru a avansa în direcția pozitivă,” a declarat premierul Recean.

Această conferință marchează o etapă importantă în consolidarea sprijinului internațional pentru Republica Moldova și evidențiază angajamentul comunității internaționale în susținerea procesului de reformă și dezvoltare în țara vecină a Uniunii Europene.

Unul dintre cele mai controversate puncte ale planului de pace vizează Centrala Nucleară Zaporojie, relatează Reuters. Potrivit experților citați de agenție, chiar și în cazul în care Kievul va recăpăta controlul asupra celei mai mari centrale nucleare din Europa, procesul de evaluare și repunere în funcțiune ar putea dura mai mulți ani.

Conform estimărilor, ar fi necesari cel puțin doi-trei ani doar pentru a determina starea reală a centralei după perioada de ocupație și exploatare în condiții de risc. Ulterior, ar fi nevoie de încă aproximativ trei ani pentru restaurarea echipamentelor și readucerea centralei la o funcționare deplină.

Situația este complicată de faptul că autoritățile ucrainene nu dețin în prezent informații exacte despre starea tehnică a centralei. Compania de stat Energoatom a declarat că Kievul nu cunoaște situația reală a instalațiilor nucleare de la Zaporojie în acest moment.

Între timp, impactul asupra sistemului energetic al Ucrainei este major. Potrivit analiștilor, deficitul actual de capacități de producere a energiei electrice se ridică la aproximativ 4 gigawați, echivalentul puterii a patru reactoare ale centralei nucleare de la Zaporojie.

Experții avertizează că, fără revenirea acestei capacități în sistem, securitatea energetică a Ucrainei va rămâne vulnerabilă pe termen mediu și lung, chiar și în eventualitatea unui acord de pace.