Greii mondiali vin la Chișinău să discute despre sprijinul pe care ar urma să-l acorde Moldovei

Prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, a anunțat astăzi în cadrul unui briefing de presă că țara sa va găzdui reuniunea a patra a Platformei de Sprijin pentru Moldova. Această inițiativă a fost lansată de România, Germania și Franța cu scopul de a oferi sprijin politic, financiar și material pentru Republica Moldova în contextul conflictului din Ucraina. La evenimentul programat pentru 17 octombrie, sunt așteptate peste 30 de țări și organizații internaționale la Chișinău.

Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova reprezintă o inițiativă importantă, prin care statele membre ale Uniunii Europene, țările G7, instituțiile financiare internaționale și alte organizații internaționale se implică în furnizarea de asistență politică, financiară și expertiză pentru procesul de reformă democratică din Republica Moldova.

Prim-ministrul Dorin Recean a subliniat importanța acestei platforme pentru dezvoltarea Republicii Moldova și sprijinul considerabil pe care țara sa îl primește din partea comunității internaționale prin intermediul acestei inițiative.

„Prin intermediul Platformei de Sprijin pentru Moldova, Republica Moldova beneficiază de sprijin politic, tehnic și financiar din partea mai multor țări și organizații internaționale. Acest sprijin contribuie la promovarea reformelor democratice și la dezvoltarea țării noastre. Suntem onorați să găzduim reuniunea a patra a acestei platforme și să colaborăm cu partenerii noștri internaționali pentru a avansa în direcția pozitivă,” a declarat premierul Recean.

Această conferință marchează o etapă importantă în consolidarea sprijinului internațional pentru Republica Moldova și evidențiază angajamentul comunității internaționale în susținerea procesului de reformă și dezvoltare în țara vecină a Uniunii Europene.

Republica Moldova nu va semna un nou acord cu Fondul Monetar Internațional, iar autoritățile de la Chișinău se bazează tot mai mult pe finanțarea oferită de Uniunea Europeană, a declarat economistul Veaceslav Ioniță într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit expertului, absența unui acord cu FMI explică și atitudinea relativ relaxată a Guvernului în raport cu dezechilibrele bugetare. „Republica Moldova nu va avea acord FMI. Acest acord nu-l vom avea. Și atunci apare întrebarea: de unde ne finanțăm? Guvernul stă relaxat pentru că, în ultimii ani, sursa principală de finanțare s-a schimbat radical”, a afirmat Ioniță.

Economistul susține că, până în urmă cu aproximativ cinci ani, circa 70% din finanțarea externă a Republicii Moldova provenea din surse condiționate, precum FMI, care impuneau reforme clare și disciplină fiscală. „Astăzi, aproximativ 80% din finanțare vine din partea Uniunii Europene”, a precizat acesta.

În opinia lui Veaceslav Ioniță, această schimbare a transformat finanțarea externă dintr-una economică într-una politică. „Am trecut de la finanțare condiționată – faceți reforme, faceți ordine – la o finanțare politică. Contextul războiului din Ucraina face ca Uniunea Europeană să închidă ochii la multe probleme structurale”, a spus economistul.

Totodată, el avertizează că situația finanțelor publice rămâne fragilă: venituri slabe, cheltuieli orientate preponderent spre consum curent și investiții insuficiente. „FMI îți spune direct: așa structură de stat nu poate fi finanțată, te duci spre faliment. Dacă ar fi granturi, aș mai înțelege, cum a fost în anii 2010. Dar acum sunt împrumuturi, iar povara datoriei crește”, a subliniat Ioniță.

Un semnal de alarmă îl reprezintă și costurile tot mai mari ale datoriei publice. Potrivit economistului, anul viitor Republica Moldova intenționează să se împrumute cu aproximativ 21 de miliarde de lei, iar aproape o treime din această sumă va fi utilizată doar pentru plata dobânzilor. „Nu am mai avut o astfel de situație”, a declarat el.

Veaceslav Ioniță a mai explicat că finanțarea din partea Uniunea Europeană vine prin mai multe mecanisme: atât direct de la Comisia Europeană, cât și prin instituții financiare europene, precum Banca Europeană de Investiții. „Dacă le cumulăm pe toate, ponderea Uniunii Europene în finanțarea Republicii Moldova este și mai mare”, a concluzionat economistul.