Greii mondiali vin la Chișinău să discute despre sprijinul pe care ar urma să-l acorde Moldovei

Prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, a anunțat astăzi în cadrul unui briefing de presă că țara sa va găzdui reuniunea a patra a Platformei de Sprijin pentru Moldova. Această inițiativă a fost lansată de România, Germania și Franța cu scopul de a oferi sprijin politic, financiar și material pentru Republica Moldova în contextul conflictului din Ucraina. La evenimentul programat pentru 17 octombrie, sunt așteptate peste 30 de țări și organizații internaționale la Chișinău.

Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova reprezintă o inițiativă importantă, prin care statele membre ale Uniunii Europene, țările G7, instituțiile financiare internaționale și alte organizații internaționale se implică în furnizarea de asistență politică, financiară și expertiză pentru procesul de reformă democratică din Republica Moldova.

Prim-ministrul Dorin Recean a subliniat importanța acestei platforme pentru dezvoltarea Republicii Moldova și sprijinul considerabil pe care țara sa îl primește din partea comunității internaționale prin intermediul acestei inițiative.

„Prin intermediul Platformei de Sprijin pentru Moldova, Republica Moldova beneficiază de sprijin politic, tehnic și financiar din partea mai multor țări și organizații internaționale. Acest sprijin contribuie la promovarea reformelor democratice și la dezvoltarea țării noastre. Suntem onorați să găzduim reuniunea a patra a acestei platforme și să colaborăm cu partenerii noștri internaționali pentru a avansa în direcția pozitivă,” a declarat premierul Recean.

Această conferință marchează o etapă importantă în consolidarea sprijinului internațional pentru Republica Moldova și evidențiază angajamentul comunității internaționale în susținerea procesului de reformă și dezvoltare în țara vecină a Uniunii Europene.

Stocurile de securitate de gaze naturale ale Moldovei urmează să fie majorate, pentru a acoperi mai bine consumul în situații de criză. Guvernul propune creșterea acestora de la 50 milioane de metri cubi la 56,3 milioane de metri cubi, adică cu 6,5 milioane metri cubi mai mult decât în prezent, o majorare de circa 13%.

Este vorba despre rezervele strategice de gaze pe care statul trebuie să le aibă disponibile pentru situații excepționale, cum ar fi întreruperi de livrări sau crize energetice. Noul volum este calculat în baza consumului real din iarna trecută și reprezintă echivalentul a 10 zile de consum mediu zilnic, nivel minim prevăzut de lege.

Autoritățile explică faptul că aceste stocuri au fost crescute treptat în ultimii ani: de la un nivel de acoperire de 4 zile în 2022, la 8 zile în 2023, iar ulterior la 10 zile, conform cerințelor legale. Ajustarea actuală vine pentru a ține cont de consumul mai mare înregistrat în sezonul rece 2025–2026.

Proiectul mai prevede că aceste rezerve vor putea fi utilizate doar în condiții stricte: în cazul instituirii stării de alertă de către Guvern sau a stării de urgență de către Parlament, la decizia Comisiei Naționale de Management al Crizelor.

În ceea ce privește costurile, documentul precizează că nu vor fi alocate fonduri suplimentare din bugetul de stat. Cheltuielile pentru constituirea și menținerea stocurilor sunt acoperite de furnizorii de gaze, prin contribuții incluse în sistemul pieței.

Autoritățile susțin că majorarea este necesară pentru a asigura continuitatea livrărilor în perioade critice și pentru a reduce riscurile în sezonul rece, când consumul este cel mai ridicat. Proiectul urmează să fie consultat și avizat, iar ulterior aprobat de Guvern.