Greii mondiali vin la Chișinău să discute despre sprijinul pe care ar urma să-l acorde Moldovei

Prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, a anunțat astăzi în cadrul unui briefing de presă că țara sa va găzdui reuniunea a patra a Platformei de Sprijin pentru Moldova. Această inițiativă a fost lansată de România, Germania și Franța cu scopul de a oferi sprijin politic, financiar și material pentru Republica Moldova în contextul conflictului din Ucraina. La evenimentul programat pentru 17 octombrie, sunt așteptate peste 30 de țări și organizații internaționale la Chișinău.

Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova reprezintă o inițiativă importantă, prin care statele membre ale Uniunii Europene, țările G7, instituțiile financiare internaționale și alte organizații internaționale se implică în furnizarea de asistență politică, financiară și expertiză pentru procesul de reformă democratică din Republica Moldova.

Prim-ministrul Dorin Recean a subliniat importanța acestei platforme pentru dezvoltarea Republicii Moldova și sprijinul considerabil pe care țara sa îl primește din partea comunității internaționale prin intermediul acestei inițiative.

„Prin intermediul Platformei de Sprijin pentru Moldova, Republica Moldova beneficiază de sprijin politic, tehnic și financiar din partea mai multor țări și organizații internaționale. Acest sprijin contribuie la promovarea reformelor democratice și la dezvoltarea țării noastre. Suntem onorați să găzduim reuniunea a patra a acestei platforme și să colaborăm cu partenerii noștri internaționali pentru a avansa în direcția pozitivă,” a declarat premierul Recean.

Această conferință marchează o etapă importantă în consolidarea sprijinului internațional pentru Republica Moldova și evidențiază angajamentul comunității internaționale în susținerea procesului de reformă și dezvoltare în țara vecină a Uniunii Europene.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.