Grigore Berzan și Adrian Blîndu la 10 LEI: Istorii cu Cașcaval, franciză, Eurovision, deschiderea terasei

Cheia succesului pentru fiecare afacere este diferită. De exemplu, fondatorii rețelei de magazine „Istorii cu Cașcaval” spun că le place să facă lucrurile „perfect” din prima încercare. Iar succesul, după cum recunosc antreprenorii, poate fi apreciat în funcție de recenziile clienților, care sunt foarte mulțumiți de deservirea și atmosfera de la „Istorii cu Cașcaval”.

Rețeaua de magazine „Istorii cu Cașcaval” a pregătit mai multe noutăți pentru amatorii de brânzeturi și vin. Despre deschiderea terasei și lansarea sistemului de franciză am discutat cu Grigore Brezan și Adrian Blîndu în cadrul emisiunii 10 LEI.

Acum, magazinul din sectorul Centru al Capitalei, strada Alexandru cel Bun 83, chiar în apropiere de strada pietonală, a deschis și o terasă pentru vizitatori, unde pofticioșii pot savura cașcavaluri aduse din Olanda, Franța, Elveția, Danemarca, Spania, Germania, Norvegia, Anglia, un pahar de vin și alte delicii.

În doi ani, Istorii cu Cașval s-a extins de la un singur magazin la patru și a lansat deja sistemul de franciză. Despre experiența lansării primului magazin, fondatorii au relatat într-un alt interviu Bani.md.

Cu o experiență de câțiva ani în acest domeniu, antreprenorii oferă și câteva sfaturi pentru cei care vor să lanseze o afacere.

„Noi suntem de părerea că afacerea trebuie să placă, să faci asta din plăcere. Trebuie să ai entuziasm, energie, să anu aveți frici dacă ați început. Totodată, nu trebuie să vă indrăgostiți de produsul vostru, să-l vedeți idealizat, să fiți autocritici. Și, nu în ultimul rând, să avem grijă de cifre, asta foarte mult contează”, îndeamnă Adrian Blîndu, membru al familiei „Istorii cu Cașcaval”.

La fel ca în orice afacere, există și provocări pe care antreprenorii trebuie să înfrunte. În cazul „Istorii cu Cașcaval” provocarea a fost gestionarea creșterii companiei.

„Din punctul meu de vedere cea mai mare provocare a fost gestionarea creșterii companiei. Am fost nevoiți să fim foarte atenți, să ne asigurăm că nu compromitem calitatea și deservirea, să nu dezamăgim oapeții noștri în primul rând, să rămânem la același nivel”, recunoaște Grigore Berzan.

Pentru mai multe detalii, urmăriți interviul integral.

#franciză #istorii cu cascaval #10 lei #istorie #interviu #afacere #Antreprenor #succes

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.