Grigore Berzan și Adrian Blîndu la 10 LEI: Istorii cu Cașcaval, franciză, Eurovision, deschiderea terasei

Cheia succesului pentru fiecare afacere este diferită. De exemplu, fondatorii rețelei de magazine „Istorii cu Cașcaval” spun că le place să facă lucrurile „perfect” din prima încercare. Iar succesul, după cum recunosc antreprenorii, poate fi apreciat în funcție de recenziile clienților, care sunt foarte mulțumiți de deservirea și atmosfera de la „Istorii cu Cașcaval”.

Rețeaua de magazine „Istorii cu Cașcaval” a pregătit mai multe noutăți pentru amatorii de brânzeturi și vin. Despre deschiderea terasei și lansarea sistemului de franciză am discutat cu Grigore Brezan și Adrian Blîndu în cadrul emisiunii 10 LEI.

Acum, magazinul din sectorul Centru al Capitalei, strada Alexandru cel Bun 83, chiar în apropiere de strada pietonală, a deschis și o terasă pentru vizitatori, unde pofticioșii pot savura cașcavaluri aduse din Olanda, Franța, Elveția, Danemarca, Spania, Germania, Norvegia, Anglia, un pahar de vin și alte delicii.

În doi ani, Istorii cu Cașval s-a extins de la un singur magazin la patru și a lansat deja sistemul de franciză. Despre experiența lansării primului magazin, fondatorii au relatat într-un alt interviu Bani.md.

Cu o experiență de câțiva ani în acest domeniu, antreprenorii oferă și câteva sfaturi pentru cei care vor să lanseze o afacere.

„Noi suntem de părerea că afacerea trebuie să placă, să faci asta din plăcere. Trebuie să ai entuziasm, energie, să anu aveți frici dacă ați început. Totodată, nu trebuie să vă indrăgostiți de produsul vostru, să-l vedeți idealizat, să fiți autocritici. Și, nu în ultimul rând, să avem grijă de cifre, asta foarte mult contează”, îndeamnă Adrian Blîndu, membru al familiei „Istorii cu Cașcaval”.

La fel ca în orice afacere, există și provocări pe care antreprenorii trebuie să înfrunte. În cazul „Istorii cu Cașcaval” provocarea a fost gestionarea creșterii companiei.

„Din punctul meu de vedere cea mai mare provocare a fost gestionarea creșterii companiei. Am fost nevoiți să fim foarte atenți, să ne asigurăm că nu compromitem calitatea și deservirea, să nu dezamăgim oapeții noștri în primul rând, să rămânem la același nivel”, recunoaște Grigore Berzan.

Pentru mai multe detalii, urmăriți interviul integral.

#franciză #istorii cu cascaval #10 lei #istorie #interviu #afacere #Antreprenor #succes

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.