Groapa de gunoi de la marginea Chișinăului! Proiectul a fost retras

La propunerea deputaților socialiști, Parlamentul a exclus de pe ordinea de zi proiectul care prevede crearea unei gropi de gunoi regionale la Stăuceni în suburbia Chișinăului.

„Proiectul este întârziat că Moldova se îneacă în deșeuri. Propun retragerea pentru ca să mai puteam lucra la el”, declarat deputatul PAS, Ina Coșeru.

Deputatul PSRM, Radu Mudreac s-a arătat indignat de acordarea a 20 hectare comunei Stăuceni pentru stocarea selectarea și sortarea gunoiului. „Un astfel de proiect trebuie să fă vină din partea Guvernului cu studii de fezabilitate cu evaluarea de mediu și alte nuanțe. Este un proiect în grabă. Or, pentru a nu-l pune în discuție facem o solicitare către autor să fie retras de pe ordinea de zi”.

„Douăzeci de hectare trebuie să se transforme în gunoiște. Nu sunt sidur că a fost consultat cu primăria Stăuceni. Este un dezastru. Este inadmisibil ce fac acești indivizi de la PAS. Ei își bat joc de Chișinău de parcă ar fi o jucărie de care s-au plictisit. Ne rezervăm dreptul de protest”, a spus eidul Capitalei Ion Ceban care a mers la Stăuceni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#groapa #gunoi #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Strâmtoarea Hormuz rămâne unul dintre cele mai importante coridoare energetice din lume, iar funcționarea sa este esențială pentru comerțul global cu petrol. Potrivit datelor publicate de U.S. Energy Information Administration, cele mai dependente de acest coridor maritim sunt statele exportatoare din Golf și marile economii asiatice.

Datele, care reflectă situația din primul trimestru al anului 2025 și rămân relevante și în prezent, arată că principalul exportator de petrol care utilizează această rută este Arabia Saudită, cu aproximativ 37,2% din totalul transporturilor de țiței prin strâmtoare. Pe locul doi se află Irac cu 22,8%, urmat de Emiratele Arabe Unite cu 12,9%, Iran cu 10,6%, Kuwait cu 10,1% și Qatar cu 4,4%.

În ceea ce privește importurile, cel mai mare beneficiar al petrolului care trece prin această rută strategică este China, care absoarbe aproximativ 37,7% din fluxurile de petrol transportate prin strâmtoare. Pe locul doi se află India cu 14,7%, urmată de alte state asiatice cu 13,9%, South Korea cu 12% și Japan cu 10,9%.

Europa utilizează aproximativ 3,8% din petrolul transportat prin acest coridor, iar United States aproximativ 2,5%.

Strâmtoarea Hormuz este considerată unul dintre cele mai sensibile „chokepoint-uri” energetice din lume, deoarece o mare parte din exporturile de petrol ale statelor din Golful Persic trec prin acest pasaj îngust dintre Iran și Oman. Orice blocaj sau perturbare în zonă ar putea afecta imediat piețele globale de energie și ar putea provoca creșteri semnificative ale prețurilor petrolului.