Guvernul promite compensații la căldură, dar nu știe de unde va lua bani: „Suntem în discuții cu partenerii”

Guvernul promite că moldovenii vor primi compensații la căldură și energie și în această iarnă, însă recunoaște că, deocamdată, nu există o sursă clară de finanțare. Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a declarat că autoritățile poartă discuții cu partenerii externi pentru a identifica fondurile necesare, iar detaliile privind bugetul și valoarea compensațiilor vor fi anunțate abia la sfârșitul lunii noiembrie.

„În anii precedenți am avut și suportul partenerilor. La moment suntem în discuții cu partenerii să vedem în ce măsură putem avea și suportul lor. În momentul în care vom avea o claritate, vom comunica acest lucru”, a declarat ministra.

Întrebată despre dimensiunea bugetului destinat compensațiilor, Natalia Plugaru a evitat să avanseze cifre, explicând că Guvernul se află încă în proces de rectificare bugetară:

„La moment este prematur să comunic bugetul sau valoarea compensației. Acest lucru îl vom anunța după ce se încheie perioada de înregistrare, la sfârșitul lunii noiembrie. Suntem în proces de rectificare bugetară și, pentru a evita speculațiile, vom veni cu cifre concrete la momentul potrivit”.

În sezonul de încălzire al anului trecut, bugetul pentru compensații a depățit 2,6 miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#compensatii #buget #căldură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Veniturile populației au crescut în 2025, însă ritmul de majorare a cheltuielilor a fost și mai accelerat, arată datele Biroului Național de Statistică. Veniturile disponibile ale populației au constituit în medie 5.767 lei lunar pe persoană, în creștere cu 9,1% față de anul precedent. În același timp, cheltuielile de consum au ajuns la 4.995,5 lei pe lună, înregistrând o majorare mai rapidă, de 13,3%.

Structura veniturilor arată că salariile rămân principala sursă de câștig, cu o pondere de 55,4%, urmate de prestațiile sociale (21,5%) și activitățile pe cont propriu (12,2%). Transferurile din străinătate continuă să joace un rol important și reprezentă 7,2% din veniturile totale.

Datele relevă și discrepanțe între mediul urban și rural. Veniturile în orașe sunt de 1,7 ori mai mari decât cele din sate, diferență explicată prin ponderea mai ridicată a salariilor în mediul urban. În schimb, populația rurală depinde mai mult de prestațiile sociale și de transferurile din afara țării.

Pe partea de cheltuieli, cea mai mare parte a bugetului gospodăriilor este direcționată către alimente și băuturi nealcoolice, care reprezintă 41% din total. Alte cheltuieli importante sunt pentru locuință și utilități (16,2%) și transport (8,2%).

În mediul rural, presiunea este și mai mare, aproape jumătate din cheltuieli fiind destinate alimentelor (48,3%), comparativ cu 36% în mediul urban.

În plus, datele arată că gospodăriile numeroase au venituri și cheltuieli mai mici per persoană, iar cele formate dintr-o singură persoană dispun de aproape dublul veniturilor comparativ cu familiile cu cinci sau mai mulți membri.