Harta celor mai corupte țări din lume! Surpriză de proporții. Cum s-a poziționat Republica Moldova

Transparency International a lansat Indicele Percepţiei Corupţiei pentru anul 2022 (IPC 2022). IPC 2022 atestă că, în pofida eforturilor depuse, amploarea problemei este enormă: media globală – un scor de 43 puncte a indicelui rămâne neschimbată pentru al 11-lea an consecutiv, iar mai mult de 2/3 din ţările din clasament au probleme serioase la acest capitol, cu scoruri a indicelui sub 50 de puncte.

În fruntea clasamentului se află Danemarca – cu un scor de 90 puncte, Finlanda şi Noua Zeelandă – 87 de puncte fiecare. La polul opus – Somalia (12 puncte), Siria şi Sudanul de Sud (respectiv cu 13 puncte), cuprinse în conflicte prelungite, anii de violenţă şi război afectând resursele şi lăsând guvernele incapabile să facă vreun progres.

Din 2017, doar 8 ţări şi-au îmbunătăţit semnificativ scorurile IPC, inclusiv Angola (33 puncte), Armenia (46), Irlanda (77), Coreea de Sud (17), Maldive (40), Moldova (39), Vietnam (42).

În regiunea Europa de Est şi Asia Centrală (media IPC pe regiune – 35 puncte) celemai bune rezultate le-au înregistrat Georgia (56 puncte), Armenia (46) şi Muntenegru (45), iar cele mai slabe – Tadjikistan (24), Azerbaidjan (23) şi Turkmenistan (19). Şi-au îmbunătăţit simţitor scorul în ultimii ani, de la valori de bază scăzute: Armenia (46), Ucraina (33) şi Uzbekistan (31). În Bosnia şi Herţegovina (34) şi Turcia (36) indicele a scăzut semnificativ.

Deşi are în continuare scoruri joase ale IPC, Ucraina (33), sfâşiată de război, a îmbunătăţit indicele, după ce a câştigat 8 puncte din 2013. În anul 2022 a fost adoptată o nouă Strategie Naţională Anticorupţie, fiind întărite instituţiile şi funcţiile statului vulnerabile la corupţie.

Republica Moldova a înregistrat un scor al IPC 2022 de 39 de puncte, fiind pe locul 91 din 180 ţări incluse în clasament (pentru comparaţie, scorul IPC 2021 a fost de 36 puncte, Moldova fiind pe locul 107 din 180 ţări).

În anul 2022, ţara a primit statutul de ţară candidat în UE, ceea ce impune o responsabilitate sporită în realizarea angajamentelor, în special a celor ce ţin de reforma justiţiei şi anticorupţie. A demarat procesul de implementare a Strategiei privind asigurarea independenţei şi integrităţii sectorului justiţiei. Noul Cod electoral, adoptat la sfârşitul anului precedent, conţine prevederi care ar eficientiza mecanismele de asigurare a integrităţii electorale. Şi-a reluat activitatea Consiliul de integritate de pe lângă Autoritatea Naţională de Integritate (ANI).

Cu toate acestea, reforma justiţiei este mult prea lentă, rezultatele nefiind palpabile. Mai mult decât atât, autorităţile nu reuşesc să asigure, în suficientă măsură, un proces incluziv şi transparent de monitorizare. Se menţin carenţe serioase la capitolul comunicării autorităţilor publice cu societatea civilă. Anul 2022 a fost unul cu provizorat în funcţiile de conducere a Procuraturii Generale şi a ANI, în astfel de condiţii devine dificilă exercitarea unui control eficient al instituţiilor. Refuzul de a reveni la procedurile de concurs pentru suplinirea funcţiilor de director şi adjuncţii directorului CNA şi vice-preşedintele ANI afectează credibilitatea autorităţilor anticorupţie, constituind un regres în implementarea standardelor internaţionale. Este regretabilă lipsa unei dinamici în dosarele de rezonanţă, mai cu seamă în dosarul „miliardului furat”. Republica Moldova rămâne restanţieră în implementarea mai multor recomandări ale Grupului de state contra corupţiei (GRECO).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#clasament #coruptie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Dumitru Vicol susține că Republica Moldova a ajuns să plătească dobânzi exagerat de mari pentru împrumuturile contractate pe piața internă, în condițiile în care emiterea unui eurobond ar putea fi semnificativ mai ieftină. Potrivit calculelor sale, diferența ar putea aduce statului economii de aproximativ 2,3 miliarde de lei pe parcursul a șapte ani.

Vicol afirmă că problema s-a acumulat în ultimii ani, când statul a majorat cheltuielile pentru compensarea facturilor la energie, salarii, pensii și alte măsuri de sprijin. În timp ce aceste decizii au venit ca răspuns la o succesiune de crize, cheltuielile au crescut mai repede decât veniturile, iar deficitele au fost finanțate în bună parte prin împrumuturi interne pe termen scurt.

Economistul atrage atenția că numai serviciul datoriei de stat este prevăzut să coste în 2026 circa 6,5 miliarde de lei, sumă de 3,3 ori mai mare decât cheltuielile pentru apărarea națională.

În august, dobânda medie ponderată la valorile mobiliare de stat (VMS) a ajuns la 9,97%, cel mai ridicat nivel din aprilie 2023. Nivelul rămâne sub maximul de aproape 22% înregistrat în toamna anului 2022, însă Vicol consideră că adevărata problemă este persistența dobânzilor ridicate.

Potrivit acestuia, statul plătește de 18 luni consecutiv o dobândă cu peste două puncte procentuale mai mare decât rata Băncii Naționale, cea mai lungă asemenea perioadă din 2017 încoace. Prin comparație, între 2017 și pandemie, dobânda medie la VMS era de 5,94%, iar până în 2019 statul reușea să se împrumute chiar sub rata BNM.

Vicol respinge explicația potrivit căreia situația ar fi provocată exclusiv de inflație sau de politica monetară. La titlurile cu scadența de un an, Moldova plătește cu 2,65 puncte procentuale peste rata băncii centrale, față de 2,03 puncte în Bosnia, 0,25 puncte în Albania, în timp ce Macedonia de Nord se află cu 0,15 puncte sub rata de politică monetară.

Raportată la inflație, diferența în cazul Moldovei ajunge, potrivit economistului, la 3,81 puncte procentuale, în timp ce în Albania este negativă, de minus 0,65 puncte.

Alte state din regiune au renunțat practic la dependența de finanțările foarte scurte. Serbia, Kosovo și Muntenegru nu mai emit titluri cu maturități sub un an, susține Vicol. Serbia se finanțează inclusiv prin obligațiuni pe cinci ani în moneda națională și pe 15 ani în euro, iar Kosovo utilizează obligațiuni cu maturități între doi și zece ani.

„Ei au ieșit din capcana refinanțării permanente. Noi suntem încă în ea”, afirmă economistul, care vede problema drept una structurală, determinată de cheltuieli fixe ridicate, deficit în creștere și împrumuturi contractate aproape exclusiv pe termen scurt.

Una dintre soluțiile propuse este lansarea unui eurobond moldovenesc. Vicol amintește că o asemenea emisiune este discutată de aproape șapte ani, însă a fost amânată în repetate rânduri pe motiv că VMS-urile și finanțările de la instituțiile internaționale ar fi mai avantajoase.

Economistul spune că a refăcut calculele pentru o emisiune ipotetică de 500 de milioane de euro realizată în noiembrie 2019, cu o maturitate de șapte ani și o dobândă de 5,5%. Comparată cu refinanțarea aceleiași sume pe piața internă la fiecare șase luni și luând în calcul inclusiv evoluția cursului valutar, economia ar fi fost de 1,57 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 2,1 miliarde de lei în banii de astăzi.

Vicol afirmă că a repetat calculul pentru fiecare lună noiembrie începând din 2019, iar concluzia a rămas aceeași: eurobondul ar fi fost mai avantajos.

În condițiile actuale, economistul estimează riscul de țară al Republicii Moldova la aproximativ trei puncte procentuale. Cu obligațiunile germane pe șapte ani la un randament de 3,16%, un eventual eurobond moldovenesc ar putea avea o dobândă estimată la aproximativ 6,16% în euro, comparativ cu 9,97% pentru VMS-urile în lei.

Luând în calcul și o depreciere a leului similară celei din ultimii șapte ani, Vicol estimează o economie de aproximativ 2,3 miliarde de lei pe șapte ani. În luna iunie, când randamentul obligațiunilor germane era de 2,69%, costul estimat al eurobondului ar fi fost de aproximativ 5,7%.

Pe lângă costurile mai mici, o asemenea emisiune ar putea, în opinia economistului, să reducă presiunea asupra pieței interne și implicit dobânzile, să ofere băncilor moldovenești un reper pentru finanțarea de pe piețele internaționale și să contribuie la dezvoltarea pieței de capital și, ulterior, a fondurilor de pensii.

Emiterea unui eurobond figurează deja în programul Ministerului Finanțelor privind managementul datoriei de stat pe termen mediu pentru perioada 2025–2027. Vicol amintește că premierul Vasile Tofan a inclus această măsură și în programul de guvernare, iar manifestul „Europa 2028” prevede lansarea eurobondului pentru ca Republica Moldova „să nu mai fie orfanii Europei la capitolul piață de capital”.

„Avem nevoie de curaj, iar acest guvern are curaj. Să lansăm acest eurobond cât de curând, mai ales când și de la Bruxelles ne încurajează deja să o facem”, conchide Dumitru Vicol.