Harta investițiilor străine din Republica Moldova! În ce domenii străinii și-au adus sacii cu bani

Stocul investiților străine directe a totalizat 4,8 miliarde de dolari, cu 11,6% mai mult în anul 2023 față de anul precedent. Capitalul propriu al investitorilor s-a cifrat la 3,5 miliarde de dolari, iar datoriile la 1,3 miliarde de dolari, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Cele mai multe investiții au fost făcute în domeniul financiar și asigurări – 1,265 miliarde de dolari, comerțul cu ridicata – 987,5 milioane de dolari, industria prelucrătoare – 933,5 milioane de dolari, producția și furnizarea de energie electrică – 877,5 milioane de dolari.

Cele mai puține investiții în economia națională sunt în domeniul recreere și agrement – 4,1 milioane de dolari, industria extractivă 3,8 milioane de dolari, învățământ – 1,6 milioane de dolari și distribuția apei – 0,61 milioane de dolari.

În ceea ce privește proveniența investițiilor, Federația Rusă e în top cu un stoc de 746,7 milioane de dolari, cu un capital propriu negativ de 19 milioane de dolari și datorii de 765,7 milioane de dolari.

Cipru este pe locul doi – 746,4 milioane de dolari investiții.

România a investit în economia Republicii Moldova 507 milioane de dolari, capital propriu de 443 milioane de dolari și datorii de 64 milioane de dolari.

Pe locul trei în topul statelor care au investit în economia Republicii Moldova este Olanda – 488,8 milioane de dolari și un capital propriu de 477 milioane de dolari.

Germania a investit 301,7 milioane de dolari.

Investițiile străine directe din economia Republicii Moldova provin sin 699 de state.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Investiții #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”