Harta investițiilor străine din Republica Moldova! În ce domenii străinii și-au adus sacii cu bani

Stocul investiților străine directe a totalizat 4,8 miliarde de dolari, cu 11,6% mai mult în anul 2023 față de anul precedent. Capitalul propriu al investitorilor s-a cifrat la 3,5 miliarde de dolari, iar datoriile la 1,3 miliarde de dolari, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Cele mai multe investiții au fost făcute în domeniul financiar și asigurări – 1,265 miliarde de dolari, comerțul cu ridicata – 987,5 milioane de dolari, industria prelucrătoare – 933,5 milioane de dolari, producția și furnizarea de energie electrică – 877,5 milioane de dolari.

Cele mai puține investiții în economia națională sunt în domeniul recreere și agrement – 4,1 milioane de dolari, industria extractivă 3,8 milioane de dolari, învățământ – 1,6 milioane de dolari și distribuția apei – 0,61 milioane de dolari.

În ceea ce privește proveniența investițiilor, Federația Rusă e în top cu un stoc de 746,7 milioane de dolari, cu un capital propriu negativ de 19 milioane de dolari și datorii de 765,7 milioane de dolari.

Cipru este pe locul doi – 746,4 milioane de dolari investiții.

România a investit în economia Republicii Moldova 507 milioane de dolari, capital propriu de 443 milioane de dolari și datorii de 64 milioane de dolari.

Pe locul trei în topul statelor care au investit în economia Republicii Moldova este Olanda – 488,8 milioane de dolari și un capital propriu de 477 milioane de dolari.

Germania a investit 301,7 milioane de dolari.

Investițiile străine directe din economia Republicii Moldova provin sin 699 de state.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Investiții #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.