Harta investițiilor străine din Republica Moldova! În ce domenii străinii și-au adus sacii cu bani

Stocul investiților străine directe a totalizat 4,8 miliarde de dolari, cu 11,6% mai mult în anul 2023 față de anul precedent. Capitalul propriu al investitorilor s-a cifrat la 3,5 miliarde de dolari, iar datoriile la 1,3 miliarde de dolari, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Cele mai multe investiții au fost făcute în domeniul financiar și asigurări – 1,265 miliarde de dolari, comerțul cu ridicata – 987,5 milioane de dolari, industria prelucrătoare – 933,5 milioane de dolari, producția și furnizarea de energie electrică – 877,5 milioane de dolari.

Cele mai puține investiții în economia națională sunt în domeniul recreere și agrement – 4,1 milioane de dolari, industria extractivă 3,8 milioane de dolari, învățământ – 1,6 milioane de dolari și distribuția apei – 0,61 milioane de dolari.

În ceea ce privește proveniența investițiilor, Federația Rusă e în top cu un stoc de 746,7 milioane de dolari, cu un capital propriu negativ de 19 milioane de dolari și datorii de 765,7 milioane de dolari.

Cipru este pe locul doi – 746,4 milioane de dolari investiții.

România a investit în economia Republicii Moldova 507 milioane de dolari, capital propriu de 443 milioane de dolari și datorii de 64 milioane de dolari.

Pe locul trei în topul statelor care au investit în economia Republicii Moldova este Olanda – 488,8 milioane de dolari și un capital propriu de 477 milioane de dolari.

Germania a investit 301,7 milioane de dolari.

Investițiile străine directe din economia Republicii Moldova provin sin 699 de state.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Investiții #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Energiei a răspuns întrebărilor BANI.MD cu privire la licitația pentru noile centrale de cogenerare ale Termoelectrica (PIESACET-2), în contextul diferenței de peste 36 milioane euro dintre prețul estimat (81 mil. euro) și ofertele rămase în cursă (111,5–114 mil. euro). Instituția precizează că evaluarea ofertelor este în derulare „strict în conformitate cu Regulamentul de achiziții al Băncii Mondiale”, iar rezultatele vor fi publicate de UCIPE imediat ce vor fi disponibile.

Ministerul afirmă că, având în vedere că proiectul este finanțat dintr-un împrumut al Băncii Mondiale, toate etapele – inclusiv verificarea tehnică și financiară, analiza eventualelor contestații și validarea concluziilor – se desfășoară sub mecanismele standard de control ale finanțatorului. În acest stadiu, diferența de preț „constituie o etapă procedurală ce necesită analiză detaliată”, iar orice ajustare a structurii proiectului sau a bugetului „se va face cu acordul și sub monitorizarea Băncii Mondiale”, ceea ce, potrivit ministerului, garantează utilizarea adecvată a fondurilor.

Referitor la solicitarea unei expertize independente pentru a verifica dacă ofertele sunt fundamentate sau umflate artificial, Ministerul Energiei arată că evaluarea este realizată de Comisia de Evaluare desemnată, conform regulilor Băncii Mondiale, „care reprezintă forma standard de expertiză aplicată tuturor proiectelor finanțate din împrumuturile sale”.

La întrebarea de ce procedura nu a fost suspendată, în condițiile în care statul „nu-și poate permite” prețurile ofertate, instituția explică faptul că procesul se desfășoară exclusiv după regulile finanțatorului: suspendarea, relansarea ori ajustarea licitației „pot fi decise doar cu acordul Băncii Mondiale”. În prezent, Raportul combinat de evaluare se află la examinare și aprobare; după validarea sa, vor fi analizate opțiunile pentru a asigura continuitatea și finalizarea eficientă a proiectului PIESACET-2.

Licitația, care face parte din proiectul PIESACET-2 — o investiție totală de 92 milioane euro, dintre care 81 milioane pentru componentele de cogenerare — a ajuns în centrul unui scandal major. Mai mulți ofertanți acuză excluderi abuzive, iar statul recunoaște oficial că nu poate susține financiar ofertele rămase în concurs. În timp ce companiile din Turcia — Iltechno și Onur Group — au înaintat oferte de 111,5 milioane și, respectiv, 114 milioane euro, bugetul proiectului rămâne neschimbat: 81 milioane euro. Diferența, de peste 36 milioane euro, ar depăși semnificativ capacitatea de finanțare a statului și a Băncii Mondiale.

În plus, descalificarea BCC Group (Azerbaidjan) și Synergy Construct (Ungaria) a ridicat suspiciuni. În cazul BCC Group, UCIPE a motivat decizia printr-o presupusă problemă la documentul Bid Security, deși compania afirmă că a respectat exact indicațiile autorităților — inclusiv valabilitatea garanției până la 25 octombrie 2025. Oferta acestora, de 75,5 milioane euro, deși nepublicată oficial, ar fi fost cu circa 36 milioane mai mică decât cele rămase în cursă.

Ministerul Energiei confirmă astfel nu doar existența unui deficit financiar, ci și presiunea asupra Guvernului de a clarifica problemele procedurale. Într-un document oficial emis pe 17 octombrie, instituția recunoaște că ofertele „depășesc semnificativ limitele bugetare” și avertizează că atribuirea contractului la prețurile actuale ar afecta stabilitatea proiectelor energetice strategice ale Republicii Moldova. Presa de specialitate estimează că un asemenea scenariu ar genera un prejudiciu bugetar de aproape 700 milioane lei.