Harta investițiilor străine din Republica Moldova! În ce domenii străinii și-au adus sacii cu bani

Stocul investiților străine directe a totalizat 4,8 miliarde de dolari, cu 11,6% mai mult în anul 2023 față de anul precedent. Capitalul propriu al investitorilor s-a cifrat la 3,5 miliarde de dolari, iar datoriile la 1,3 miliarde de dolari, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Cele mai multe investiții au fost făcute în domeniul financiar și asigurări – 1,265 miliarde de dolari, comerțul cu ridicata – 987,5 milioane de dolari, industria prelucrătoare – 933,5 milioane de dolari, producția și furnizarea de energie electrică – 877,5 milioane de dolari.

Cele mai puține investiții în economia națională sunt în domeniul recreere și agrement – 4,1 milioane de dolari, industria extractivă 3,8 milioane de dolari, învățământ – 1,6 milioane de dolari și distribuția apei – 0,61 milioane de dolari.

În ceea ce privește proveniența investițiilor, Federația Rusă e în top cu un stoc de 746,7 milioane de dolari, cu un capital propriu negativ de 19 milioane de dolari și datorii de 765,7 milioane de dolari.

Cipru este pe locul doi – 746,4 milioane de dolari investiții.

România a investit în economia Republicii Moldova 507 milioane de dolari, capital propriu de 443 milioane de dolari și datorii de 64 milioane de dolari.

Pe locul trei în topul statelor care au investit în economia Republicii Moldova este Olanda – 488,8 milioane de dolari și un capital propriu de 477 milioane de dolari.

Germania a investit 301,7 milioane de dolari.

Investițiile străine directe din economia Republicii Moldova provin sin 699 de state.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Investiții #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Scumpirea carburanților, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, începe să se vadă direct în prețul biletelor de avion. Costurile pentru zboruri au crescut semnificativ în ultimele săptămâni, iar pasagerii resimt deja diferența, în special pe cursele lungi.

Potrivit unei analize realizate de organizația Transport & Environment, creșterea prețului kerosenului a adăugat în medie 88 de euro per pasager la zborurile lung-curier din Europa și aproximativ 29 de euro pentru cele pe distanțe scurte. Comparativ cu sfârșitul lunii februarie, înainte de declanșarea conflictului, unele rute au devenit vizibil mai scumpe. De exemplu, un zbor între Barcelona și Berlin costă cu circa 26 de euro mai mult doar din cauza combustibilului, iar o cursă Paris–New York implică un cost suplimentar de aproximativ 129 de euro per pasager.

Creșterile vin în contextul în care prețul petrolului a depășit pragul de 100 de dolari pe baril, iar operatorii aerieni se confruntă cu riscul unui deficit de kerosen. Companiile din Europa avertizează că situația ar putea duce nu doar la scumpiri, ci și la reducerea unor zboruri în perioada de vară, dacă problemele de aprovizionare persistă.

Mai mulți mari operatori aerieni au transmis încă din martie că majorările de costuri nu pot fi absorbite integral și vor fi transferate către pasageri. În acest context, o vară cu bilete mai scumpe pare tot mai probabilă.

Organizația Transport & Environment susține că impactul actual al scumpirii combustibilului depășește costurile generate de politicile de mediu ale Uniunii Europene. Reprezentanții acesteia atrag atenția că problema principală rămâne dependența de petrolul importat, nu reglementările europene.

Pe fondul acestor presiuni, companiile aeriene cer deja amânarea unor obligații privind utilizarea combustibililor sintetici pentru aviație, invocând dificultăți de producție și costuri ridicate. În același timp, Uniunea Europeană pregătește măsuri pentru gestionarea aprovizionării limitate cu combustibil, într-un moment în care piața aviației intră într-o perioadă incertă.