Harta investițiilor străine din Republica Moldova! În ce domenii străinii și-au adus sacii cu bani

Stocul investiților străine directe a totalizat 4,8 miliarde de dolari, cu 11,6% mai mult în anul 2023 față de anul precedent. Capitalul propriu al investitorilor s-a cifrat la 3,5 miliarde de dolari, iar datoriile la 1,3 miliarde de dolari, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Cele mai multe investiții au fost făcute în domeniul financiar și asigurări – 1,265 miliarde de dolari, comerțul cu ridicata – 987,5 milioane de dolari, industria prelucrătoare – 933,5 milioane de dolari, producția și furnizarea de energie electrică – 877,5 milioane de dolari.

Cele mai puține investiții în economia națională sunt în domeniul recreere și agrement – 4,1 milioane de dolari, industria extractivă 3,8 milioane de dolari, învățământ – 1,6 milioane de dolari și distribuția apei – 0,61 milioane de dolari.

În ceea ce privește proveniența investițiilor, Federația Rusă e în top cu un stoc de 746,7 milioane de dolari, cu un capital propriu negativ de 19 milioane de dolari și datorii de 765,7 milioane de dolari.

Cipru este pe locul doi – 746,4 milioane de dolari investiții.

România a investit în economia Republicii Moldova 507 milioane de dolari, capital propriu de 443 milioane de dolari și datorii de 64 milioane de dolari.

Pe locul trei în topul statelor care au investit în economia Republicii Moldova este Olanda – 488,8 milioane de dolari și un capital propriu de 477 milioane de dolari.

Germania a investit 301,7 milioane de dolari.

Investițiile străine directe din economia Republicii Moldova provin sin 699 de state.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Investiții #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.