Herbert Stepic: Banca Națională a Moldovei a reușit în 2022 să mențină stabilitatea acordării finanțărilor

Banca Națională a Moldovei a avut o reacție profesionistă și rapidă în 2022, ca să mențină sub control riscurile din partea inflației asupra mediului de afaceri. La fel de profesionist au reacționat și băncile comerciale, care au urmat recomandărilor Băncii Centrale. Ca urmare, a fost menținută stabilitatea acordării finanțărilor. Aprecierea a fost făcută, într-un interviu pentru bani.md, de către președintele Consiliului Moldindconbank, Herbert Stepic, unul dintre cei mai notorii experți bancari din Europa Centrală și de Est.

Potrivit specialistului, în pofida numeroaselor provocări pentru economie, subiectul principal în 2022 a fost rata ridicată a inflației, care a necesitat o reacție rapidă. Printre măsurile întreprinse de Banca Națională se numără și majorarea normei rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în monedă națională până la 40% și până la 45% în valută.

„Acest lucru a reprezentat o mișcare enormă pentru piață, cu o mulțime de consecințe, desigur. Măsurile importante care au fost luate au avut drept scop retragerea lichidității de pe piață, din sectorul bancar. Automat, acestea au condus la descreșterea creditării, comparativ cu anii precedenți. Și vorbim aici despre două măsuri – pe de o parte norma rezervelor obligatorii și, pe de altă parte – despre rata suficienței capitalului. Respectiv, prin aceste două măsuri a fost diminuat volumul lichidității, care a avut drept efect succesul în lupta contra inflației, care a început să descrească, începând cu decembrie anul trecut. Măsurile inflaționiste se temperează. Deci, trebuie să accentuez că banca centrală a reacționat rapid și la obiect”, și-a argumentat poziția bancherul.

Potrivit lui, și reacția băncilor a fost profesionistă. Acestea au urmat recomandărilor Băncii centrale, au redus activitățile de creditare, au investit în valori mobiliare de stat, astfel spus – au ajutat Guvernul să retragă lichiditatea de pe piață, ceea ce a avut consecințe foarte pozitive pentru sectorul bancar. Expertul consideră că, datorită acestor acțiuni, s-a reușit menținerea stabilității financiare a țării.

Dr. Herbert Stepic este supranumit de presa și comunitatea bancară drept „deschizător de drumuri pentru investitori în regiunea Europei Centrale și de Est” pentru că a fost responsabil pentru extinderea internațională a ceea ce este astăzi Raiffeisen Bank International (RBI). A ocupat funcția de Director General al RBI până în 2013 și a fost promotorul extinderii sale în unul din cele mai grupuri bancare din Europa Centrală și de Est, având în componența sa mai multe bănci şi sucursale în 13 țări din regiune.

Din 25 mai 2020, Herbert Stepic este președinte al Consiliului Moldindconbank.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Herbert Stepic #Moldindconbank #bănci #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de orz ale Republicii Moldova din perioada iulie–noiembrie 2025 indică o revenire atât din punct de vedere cantitativ, cât și valoric, după un sezon precedent mai modest. Potrivit analizei economistului Iurie Rija, în primele cinci luni ale sezonului curent au fost exportate 123,8 mii tone de orz, un volum comparabil cu cel din sezonul 2022–2023 și cu 18,3% mai mare față de sezonul 2023–2024, când livrările externe s-au limitat la 104,6 mii tone.

Creșterea volumelor a fost însoțită de o evoluție favorabilă a prețurilor. În perioada iulie–noiembrie 2025, prețul mediu de export al orzului moldovenesc a ajuns la 3,59 lei/kg, peste nivelurile din ultimele două sezoane, când cotațiile au variat între 3,02 și 3,13 lei/kg. Potrivit analistului, majorarea valorii de comercializare, inclusiv peste nivelul grâului, reflectă o redresare a cererii externe și o poziționare mai bună a mărfii moldovenești pe piețele internaționale.

Un moment-cheie al sezonului a fost luna noiembrie 2025, când exporturile de orz au înregistrat un salt semnificativ. În această lună au fost livrate peste hotare 14.117 tone, de opt ori mai mult decât în octombrie, când exporturile au totalizat doar 1.818 tone. Potrivit lui Iurie Rija, această creștere este rezultatul unei strategii logistice și comerciale, traderii așteptând acumularea volumelor necesare pentru a încărca complet barjele și a reduce costurile de transport.

Din cantitatea exportată în noiembrie, circa 94% – echivalentul a 13.229 tone – a fost livrată pe cale maritimă. Totodată, prețul mediu de export a urcat la 4,25 lei/kg, față de 3,52 lei/kg în octombrie. Diferența este explicată în mare parte de structura contractelor, întrucât 76% din orzul exportat în noiembrie a fost livrat în condiții CIF Liban, prețul incluzând transportul maritim estimat la 35–40 de dolari pe tonă. În termeni comparabili, prețul efectiv la ieșirea din Portul Internațional Giurgiulești s-a situat în jur de 3,6 lei/kg.

Structura exporturilor arată un grad ridicat de concentrare. În perioada analizată, 19 companii au fost implicate în exportul de orz, însă primele trei au realizat circa 80% din volumul total. Liderul pieței a fost „RUSAGRO-PRIM” SRL, cu 42.040 tone exportate (34% din total), urmată de „OROM-IMEXPO” SRL, cu 36.104 tone (29%), și SRL „AGRO-NOVA PRIM”, cu 21.425 tone (17%).

Din punct de vedere geografic, exporturile s-au orientat preponderent spre piețele maritime. Cipru a fost principala destinație, cu 53.520 tone importate la un preț mediu de 3,61 lei/kg, urmat de Liban, care a achiziționat 29.214 tone la un preț mediu mai ridicat, de 3,92 lei/kg. Alte destinații au inclus Italia, Grecia, Emiratele Arabe Unite, Israel, Turcia și România, unde volumele au fost mai reduse, iar prețurile s-au situat într-un interval relativ apropiat, între 3,16 și 3,60 lei/kg.

Economistul subliniază că, spre deosebire de sezonul 2024–2025, marcat de un potențial agricol mai modest și de presiunea ofertelor concurente din regiune, performanța din 2025 are o semnificație aparte. Creșterea simultană a volumelor și a prețurilor indică o cerere mai solidă, în special pentru orzul furajer, dar și o sincronizare mai bună între ofertă, logistică și fereastra de export.

Un rol esențial îl joacă infrastructura logistică, în special Portul Internațional Giurgiulești, care rămâne principala poartă de ieșire pentru cerealele moldovenești. Accesul la rutele maritime din Marea Neagră și Mediterana permite orzului din Republica Moldova să ajungă competitiv pe piețe din Orientul Mijlociu, unde cererea pentru cereale furajere se menține constantă.

Per ansamblu, exporturile de orz din perioada iulie–noiembrie 2025 reprezintă un semnal pozitiv pentru sectorul cerealier. Dacă tendințele actuale se vor menține și în lunile următoare, sezonul 2025–2026 ar putea deveni unul dintre cele mai echilibrate din ultimii ani pentru orzul moldovenesc, atât din perspectiva volumelor livrate, cât și a rentabilității economice.