Herbert Stepic: Banca Națională a Moldovei a reușit în 2022 să mențină stabilitatea acordării finanțărilor

Banca Națională a Moldovei a avut o reacție profesionistă și rapidă în 2022, ca să mențină sub control riscurile din partea inflației asupra mediului de afaceri. La fel de profesionist au reacționat și băncile comerciale, care au urmat recomandărilor Băncii Centrale. Ca urmare, a fost menținută stabilitatea acordării finanțărilor. Aprecierea a fost făcută, într-un interviu pentru bani.md, de către președintele Consiliului Moldindconbank, Herbert Stepic, unul dintre cei mai notorii experți bancari din Europa Centrală și de Est.

Potrivit specialistului, în pofida numeroaselor provocări pentru economie, subiectul principal în 2022 a fost rata ridicată a inflației, care a necesitat o reacție rapidă. Printre măsurile întreprinse de Banca Națională se numără și majorarea normei rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în monedă națională până la 40% și până la 45% în valută.

„Acest lucru a reprezentat o mișcare enormă pentru piață, cu o mulțime de consecințe, desigur. Măsurile importante care au fost luate au avut drept scop retragerea lichidității de pe piață, din sectorul bancar. Automat, acestea au condus la descreșterea creditării, comparativ cu anii precedenți. Și vorbim aici despre două măsuri – pe de o parte norma rezervelor obligatorii și, pe de altă parte – despre rata suficienței capitalului. Respectiv, prin aceste două măsuri a fost diminuat volumul lichidității, care a avut drept efect succesul în lupta contra inflației, care a început să descrească, începând cu decembrie anul trecut. Măsurile inflaționiste se temperează. Deci, trebuie să accentuez că banca centrală a reacționat rapid și la obiect”, și-a argumentat poziția bancherul.

Potrivit lui, și reacția băncilor a fost profesionistă. Acestea au urmat recomandărilor Băncii centrale, au redus activitățile de creditare, au investit în valori mobiliare de stat, astfel spus – au ajutat Guvernul să retragă lichiditatea de pe piață, ceea ce a avut consecințe foarte pozitive pentru sectorul bancar. Expertul consideră că, datorită acestor acțiuni, s-a reușit menținerea stabilității financiare a țării.

Dr. Herbert Stepic este supranumit de presa și comunitatea bancară drept „deschizător de drumuri pentru investitori în regiunea Europei Centrale și de Est” pentru că a fost responsabil pentru extinderea internațională a ceea ce este astăzi Raiffeisen Bank International (RBI). A ocupat funcția de Director General al RBI până în 2013 și a fost promotorul extinderii sale în unul din cele mai grupuri bancare din Europa Centrală și de Est, având în componența sa mai multe bănci şi sucursale în 13 țări din regiune.

Din 25 mai 2020, Herbert Stepic este președinte al Consiliului Moldindconbank.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Herbert Stepic #Moldindconbank #bănci #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile Moldovei au crescut modest în 2025, însă importurile au avansat de peste trei ori mai rapid, ceea ce a dus la adâncirea deficitului comercial, arată datele Biroului Național de Statistică.

În luna decembrie 2025, exporturile de mărfuri au însumat 351,9 milioane de dolari SUA, în scădere cu 11,1% față de noiembrie, dar cu 30,4% peste nivelul din decembrie 2024. În același timp, importurile au ajuns la 1,1 miliarde de dolari, în creștere cu 12,4% lunar și cu 30,1% anual.

Per ansamblul anului 2025, exporturile au totalizat 3,78 miliarde de dolari, în creștere cu 6,4% față de 2024. Importurile au urcat însă mult mai accelerat, până la 10,92 miliarde de dolari, marcând o majorare de 20,5%.

Dezechilibrul dintre cele două fluxuri comerciale a împins deficitul balanței comerciale la 7,14 miliarde de dolari, cu 29,6% mai mare decât în anul precedent. Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi a coborât la 34,6%.

Exporturile au fost dominate de mărfuri autohtone, care au constituit 78,8% din total (2,98 miliarde dolari), în creștere cu 10%. Reexporturile au reprezentat 21,2% și au scăzut cu 5,1%.

Uniunea Europeană rămâne principalul partener comercial al Republicii Moldova. În 2025, livrările către UE au însumat 2,55 miliarde de dolari, cu o pondere de 67,5% din total exporturi. La importuri, UE a deținut 54,1%.

România a rămas cea mai importantă piață de desfacere, cu 29% din exporturile Moldovei, urmată de Turcia (9,9%), Italia (9,2%) și Cehia (8,2%). Pe partea de importuri, principalele surse au fost România (22,7%), China (13,6%) și Ucraina (10,1%).

Structura exporturilor a fost dominată de semințe și fructe oleaginoase (15,5%), mașini și aparate electrice (15,1%), legume și fructe (11,4%), cereale (8,0%) și îmbrăcăminte (8,0%). La importuri, ponderi importante au revenit gazului și produselor din gaz (9,1%), produselor petroliere (8,7%), vehiculelor rutiere (8,2%) și energiei electrice (4,3%).

Majoritatea comerțului extern continuă să fie realizată pe cale rutieră: 79,4% din exporturi și 79,2% din importuri.

Datele arată că, deși exporturile au continuat să crească în 2025, ritmul mult mai rapid al importurilor a amplificat dezechilibrul comercial al Republicii Moldova.