Herbert Stepic: Banca Națională a Moldovei a reușit în 2022 să mențină stabilitatea acordării finanțărilor

02 Mart. 2023, 09:42
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
02 Mart. 2023, 09:42 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Banca Națională a Moldovei a avut o reacție profesionistă și rapidă în 2022, ca să mențină sub control riscurile din partea inflației asupra mediului de afaceri. La fel de profesionist au reacționat și băncile comerciale, care au urmat recomandărilor Băncii Centrale. Ca urmare, a fost menținută stabilitatea acordării finanțărilor. Aprecierea a fost făcută, într-un interviu pentru bani.md, de către președintele Consiliului Moldindconbank, Herbert Stepic, unul dintre cei mai notorii experți bancari din Europa Centrală și de Est.

Potrivit specialistului, în pofida numeroaselor provocări pentru economie, subiectul principal în 2022 a fost rata ridicată a inflației, care a necesitat o reacție rapidă. Printre măsurile întreprinse de Banca Națională se numără și majorarea normei rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în monedă națională până la 40% și până la 45% în valută.

„Acest lucru a reprezentat o mișcare enormă pentru piață, cu o mulțime de consecințe, desigur. Măsurile importante care au fost luate au avut drept scop retragerea lichidității de pe piață, din sectorul bancar. Automat, acestea au condus la descreșterea creditării, comparativ cu anii precedenți. Și vorbim aici despre două măsuri – pe de o parte norma rezervelor obligatorii și, pe de altă parte – despre rata suficienței capitalului. Respectiv, prin aceste două măsuri a fost diminuat volumul lichidității, care a avut drept efect succesul în lupta contra inflației, care a început să descrească, începând cu decembrie anul trecut. Măsurile inflaționiste se temperează. Deci, trebuie să accentuez că banca centrală a reacționat rapid și la obiect”, și-a argumentat poziția bancherul.

Potrivit lui, și reacția băncilor a fost profesionistă. Acestea au urmat recomandărilor Băncii centrale, au redus activitățile de creditare, au investit în valori mobiliare de stat, astfel spus – au ajutat Guvernul să retragă lichiditatea de pe piață, ceea ce a avut consecințe foarte pozitive pentru sectorul bancar. Expertul consideră că, datorită acestor acțiuni, s-a reușit menținerea stabilității financiare a țării.

Dr. Herbert Stepic este supranumit de presa și comunitatea bancară drept „deschizător de drumuri pentru investitori în regiunea Europei Centrale și de Est” pentru că a fost responsabil pentru extinderea internațională a ceea ce este astăzi Raiffeisen Bank International (RBI). A ocupat funcția de Director General al RBI până în 2013 și a fost promotorul extinderii sale în unul din cele mai grupuri bancare din Europa Centrală și de Est, având în componența sa mai multe bănci şi sucursale în 13 țări din regiune.

Din 25 mai 2020, Herbert Stepic este președinte al Consiliului Moldindconbank.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

22 Feb. 2026, 09:45
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Feb. 2026, 09:45 // Actual //  Ursu Victor

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va majora tariful global la importuri de la 10% la 15%, după ce Curtea Supremă a SUA a decis că mecanismul utilizat de Casa Albă pentru introducerea tarifelor este ilegal. Anunțul a fost făcut de liderul american pe platforma Truth Social.

„În calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, ridic imediat tariful global pentru importul de bunuri și servicii […] de la 10% la nivelul complet permis și justificat juridic de 15%”, a scris Trump, acuzând că multe țări au „jefuit” economia americană timp de decenii.

Șeful de la Casa Albă a criticat dur decizia Curții Supreme, pe care a calificat-o drept „absurdă, prost redactată și profund antiamericană”, în contextul în care instanța a stabilit, cu votul a 6 judecători la 3, că Trump a acționat ilegal folosind legislația privind situațiile de urgență pentru a justifica tarifele „reciproce”.

Trump a anunțat prima rundă de taxe în februarie 2025, imediat după revenirea sa la Casa Albă. Măsurile au vizat inițial Canada, China și Mexic, pe care administrația americană le-a acuzat că nu combat suficient traficul de fentanil către SUA. Ulterior, pe 2 aprilie, Washingtonul a extins un tarif de 10% pentru importurile din aproape toate țările lumii și a impus suprataxe suplimentare pentru zeci de state considerate parteneri comerciali neloiali.

Președintele american a justificat politica tarifară prin „situația economică de urgență” provocată de deficitul comercial în creștere al SUA. Potrivit legislației comerciale din 1974, președintele poate introduce tarife pentru maximum 150 de zile fără aprobarea Congresului, însă pentru menținerea lor ulterioară este necesar votul legislativului.

Pe durata aplicării tarifelor, autoritățile americane au colectat cel puțin 133,5 miliarde de dolari de la importatori. În prezent, mai multe companii se pregătesc să ceară despăgubiri în instanță pentru aceste pierderi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!