Herbert Stepic: Banca Națională a Moldovei a reușit în 2022 să mențină stabilitatea acordării finanțărilor

Banca Națională a Moldovei a avut o reacție profesionistă și rapidă în 2022, ca să mențină sub control riscurile din partea inflației asupra mediului de afaceri. La fel de profesionist au reacționat și băncile comerciale, care au urmat recomandărilor Băncii Centrale. Ca urmare, a fost menținută stabilitatea acordării finanțărilor. Aprecierea a fost făcută, într-un interviu pentru bani.md, de către președintele Consiliului Moldindconbank, Herbert Stepic, unul dintre cei mai notorii experți bancari din Europa Centrală și de Est.

Potrivit specialistului, în pofida numeroaselor provocări pentru economie, subiectul principal în 2022 a fost rata ridicată a inflației, care a necesitat o reacție rapidă. Printre măsurile întreprinse de Banca Națională se numără și majorarea normei rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în monedă națională până la 40% și până la 45% în valută.

„Acest lucru a reprezentat o mișcare enormă pentru piață, cu o mulțime de consecințe, desigur. Măsurile importante care au fost luate au avut drept scop retragerea lichidității de pe piață, din sectorul bancar. Automat, acestea au condus la descreșterea creditării, comparativ cu anii precedenți. Și vorbim aici despre două măsuri – pe de o parte norma rezervelor obligatorii și, pe de altă parte – despre rata suficienței capitalului. Respectiv, prin aceste două măsuri a fost diminuat volumul lichidității, care a avut drept efect succesul în lupta contra inflației, care a început să descrească, începând cu decembrie anul trecut. Măsurile inflaționiste se temperează. Deci, trebuie să accentuez că banca centrală a reacționat rapid și la obiect”, și-a argumentat poziția bancherul.

Potrivit lui, și reacția băncilor a fost profesionistă. Acestea au urmat recomandărilor Băncii centrale, au redus activitățile de creditare, au investit în valori mobiliare de stat, astfel spus – au ajutat Guvernul să retragă lichiditatea de pe piață, ceea ce a avut consecințe foarte pozitive pentru sectorul bancar. Expertul consideră că, datorită acestor acțiuni, s-a reușit menținerea stabilității financiare a țării.

Dr. Herbert Stepic este supranumit de presa și comunitatea bancară drept „deschizător de drumuri pentru investitori în regiunea Europei Centrale și de Est” pentru că a fost responsabil pentru extinderea internațională a ceea ce este astăzi Raiffeisen Bank International (RBI). A ocupat funcția de Director General al RBI până în 2013 și a fost promotorul extinderii sale în unul din cele mai grupuri bancare din Europa Centrală și de Est, având în componența sa mai multe bănci şi sucursale în 13 țări din regiune.

Din 25 mai 2020, Herbert Stepic este președinte al Consiliului Moldindconbank.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Herbert Stepic #Moldindconbank #bănci #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sporuri cu caracter specific pentru angajații din Ministerul Afacerilor Interne, Centrul Național Anticorupție și Centrul Național de Management al Crizelor sunt prevăzute într-un proiect de hotărâre care modifică cadrul de aplicare a Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Documentul a fost elaborat de Ministerul Finanțelor și a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat din data de 19 ianuarie.

Potrivit proiectului, sporurile vor fi acordate personalului cu statut special implicat direct în activități speciale de investigații și urmărire penală, prevenirea și combaterea corupției, inclusiv a corupției sistemice și la nivel înalt, recuperarea bunurilor infracționale, precum și în managementul crizelor la nivel național.

„Modificările urmăresc corelarea și reflectarea, la nivel de normă secundară, a dreptului personalului cu competențe specifice de a beneficia de sporuri cu caracter specific, în limitele stabilite de lege”, se arată în nota de fundamentare.

Totodată, documentul subliniază că sporurile nu vor fi acordate automat, ci doar personalului antrenat nemijlocit în activitățile respective, în funcție de rolurile și responsabilitățile exercitate. „Sunt indicate funcțiile și criteriile pentru care urmează a fi achitat sporul cu caracter specific, în corespundere cu competențele deținute”, mai menționează Ministerul Finanțelor.

În paralel, proiectul prevede și majorarea plății compensatorii minime pentru angajații din sectorul bugetar de la 5 500 la 6 300 de lei, ca urmare a creșterii salariului minim pe țară începând cu 1 ianuarie 2026. Măsura are scopul de a garanta un nivel minim de venit pentru personalul bugetar cu normă întreagă.

Impactul financiar al modificărilor este estimat la circa 293,4 milioane de lei anual, sumele fiind prevăzute în bugetul de stat pentru anul 2026. Hotărârea urmează să intre în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial și se va aplica începând cu salarizarea aferentă lunii ianuarie 2026.