Iadul economic începe acum! – Ioniță avertizează: Economia se prăbușește, iar Guvernul doarme

Economistul Veaceslav Ioniță avertizează că Republica Moldova traversează una dintre cele mai grave crize economice din ultimele decenii, comparabilă doar cu prăbușirea economică de după destrămarea URSS.

Datele oficiale confirmă că Moldova a intrat în recesiune, cu două trimestre consecutive de scădere economică. Creșterea economică pe întreg anul 2024 este de doar 0,1%, însă problema reală este stagnarea cronică a economiei: în ultimii cinci ani, PIB-ul a crescut cumulativ cu doar 0,4%.

Conform analizei lui Veaceslav Ioniță, Moldova se confruntă cu un colaps sistemic al principalelor sectoare economice:

Agricultura a suferit pierderi de 7 miliarde lei (-14,6%), afectând direct fermierii și zonele rurale.
Industria este în scădere cu 3,4%, pierzând 3 miliarde lei, semn că producția se află în criză.
40.000 de locuri de muncă au dispărut din sectorul real al economiei, în timp ce statul a angajat încă 7.000 de bugetari, semnalând o direcție nesustenabilă a politicilor economice.

Exporturile s-au prăbușit cu 12,2%, cu pierderi de 493 milioane de dolari, afectând competitivitatea Moldovei pe piețele externe.
Datorie uriașă, fără rezultate economice.

În ultimii patru ani, Moldova a primit o injecție de 3,4 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi. Cu toate acestea, economia nu a înregistrat o creștere reală, iar datoria publică a depășit 2,6 miliarde de euro.

În fața acestui tablou sumbru, guvernul continuă să depindă de finanțări externe, fără o strategie clară de dezvoltare economică. Economistul Ioniță avertizează că banii împrumutați nu pot înlocui o viziune economică solidă. Fără reforme structurale, sprijinirea antreprenorilor locali și reducerea dependenței de importuri, Moldova riscă un declin economic ireversibil.

Veaceslav Ioniță trage un semnal de alarmă: „Recesiunea este doar vârful icebergului. Întrebarea reală este: suntem pregătiți să evităm colapsul sau vom asista neputincioși la prăbușirea economiei?”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#criză #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.