Iarna extremă a înghețat Afganistanul. Temperaturi de minus 33 de grade

Cel puţin 166 de persoane au murit din cauza valului de frig care s-a abătut asupra Afganistanului în ultimele 20 de zile, a anunţat, sâmbătă, un reprezentant al ministerului afgan pentru gestionarea catastrofelor.

Potrivit lui Abdul Rahman Zahid, alte 88 de persoane au murit în ultima săptămână, ridicând bilanţul total al victimelor la 166, potrivit datelor colectate din 24 dintre cele 34 de provincii ale ţării.

Oficialul afgan a explicat într-un mesaj video că aceste decese au fost cauzate de inundaţii, incendii şi scurtcircuite produse la radiatoare care funcţionează pe bază de gaz, folosite pentru încălzirea locuinţelor. Valorile indicate de termometre au scăzut până la -33 de grade Celsius în anumite regiuni afgane după data de 10 ianuarie.

Aceste temperaturi extreme au fost însoţite uneori de ninsori abundente şi de ploi îngheţate, în timp ce întreruperi ale reţelei de alimentare cu electricitate se produc frecvent.

Organizaţiile de ajutor umanitar au atenţionat înaintea sosirii acestui val de frig că mai mult de jumătate dintre cei 38 de milioane de locuitori ai Afganistanului se află în pragul foametei şi că aproape 4 milioane de copii afgani suferă de malnutriţie.

O sută de locuinţe au fost distruse sau avariate şi aproape 80.000 de vite – o resursă crucială în această ţară extrem de săracă – au murit din cauza frigului.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat în această săptămână că 17 persoane au murit într-un sat din provincia Badakhshan din nord-estul Afganistanului din cauza „unei infecţii respiratorii acute”.

„Condiţiile meteorologice dificile au împiedicat echipajele de urgenţă să ajungă în zonă”, au deplâns reprezentanţii OMS.

Ajutorul umanitar internaţional a fost redus considerabil după revenirea la putere a talibanilor în Afganistan în urmă cu peste doi ani, după retragerea trupelor americane.
Guvernul taliban le-a interzis femeilor afgane să lucreze pentru organizaţii umanitare, obligându-le pe multe dintre acestea să îşi suspende operaţiunile.

Graţie unei excepţii adoptate pentru sectorul sănătăţii, anumite ONG-uri au putut să îşi reia ulterior activităţile din Afganistan.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#iarna #afganistan #decese

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.