Iarna extremă a înghețat Afganistanul. Temperaturi de minus 33 de grade

Cel puţin 166 de persoane au murit din cauza valului de frig care s-a abătut asupra Afganistanului în ultimele 20 de zile, a anunţat, sâmbătă, un reprezentant al ministerului afgan pentru gestionarea catastrofelor.

Potrivit lui Abdul Rahman Zahid, alte 88 de persoane au murit în ultima săptămână, ridicând bilanţul total al victimelor la 166, potrivit datelor colectate din 24 dintre cele 34 de provincii ale ţării.

Oficialul afgan a explicat într-un mesaj video că aceste decese au fost cauzate de inundaţii, incendii şi scurtcircuite produse la radiatoare care funcţionează pe bază de gaz, folosite pentru încălzirea locuinţelor. Valorile indicate de termometre au scăzut până la -33 de grade Celsius în anumite regiuni afgane după data de 10 ianuarie.

Aceste temperaturi extreme au fost însoţite uneori de ninsori abundente şi de ploi îngheţate, în timp ce întreruperi ale reţelei de alimentare cu electricitate se produc frecvent.

Organizaţiile de ajutor umanitar au atenţionat înaintea sosirii acestui val de frig că mai mult de jumătate dintre cei 38 de milioane de locuitori ai Afganistanului se află în pragul foametei şi că aproape 4 milioane de copii afgani suferă de malnutriţie.

O sută de locuinţe au fost distruse sau avariate şi aproape 80.000 de vite – o resursă crucială în această ţară extrem de săracă – au murit din cauza frigului.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat în această săptămână că 17 persoane au murit într-un sat din provincia Badakhshan din nord-estul Afganistanului din cauza „unei infecţii respiratorii acute”.

„Condiţiile meteorologice dificile au împiedicat echipajele de urgenţă să ajungă în zonă”, au deplâns reprezentanţii OMS.

Ajutorul umanitar internaţional a fost redus considerabil după revenirea la putere a talibanilor în Afganistan în urmă cu peste doi ani, după retragerea trupelor americane.
Guvernul taliban le-a interzis femeilor afgane să lucreze pentru organizaţii umanitare, obligându-le pe multe dintre acestea să îşi suspende operaţiunile.

Graţie unei excepţii adoptate pentru sectorul sănătăţii, anumite ONG-uri au putut să îşi reia ulterior activităţile din Afganistan.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#iarna #afganistan #decese

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.