Iarna extremă a înghețat Afganistanul. Temperaturi de minus 33 de grade

Cel puţin 166 de persoane au murit din cauza valului de frig care s-a abătut asupra Afganistanului în ultimele 20 de zile, a anunţat, sâmbătă, un reprezentant al ministerului afgan pentru gestionarea catastrofelor.

Potrivit lui Abdul Rahman Zahid, alte 88 de persoane au murit în ultima săptămână, ridicând bilanţul total al victimelor la 166, potrivit datelor colectate din 24 dintre cele 34 de provincii ale ţării.

Oficialul afgan a explicat într-un mesaj video că aceste decese au fost cauzate de inundaţii, incendii şi scurtcircuite produse la radiatoare care funcţionează pe bază de gaz, folosite pentru încălzirea locuinţelor. Valorile indicate de termometre au scăzut până la -33 de grade Celsius în anumite regiuni afgane după data de 10 ianuarie.

Aceste temperaturi extreme au fost însoţite uneori de ninsori abundente şi de ploi îngheţate, în timp ce întreruperi ale reţelei de alimentare cu electricitate se produc frecvent.

Organizaţiile de ajutor umanitar au atenţionat înaintea sosirii acestui val de frig că mai mult de jumătate dintre cei 38 de milioane de locuitori ai Afganistanului se află în pragul foametei şi că aproape 4 milioane de copii afgani suferă de malnutriţie.

O sută de locuinţe au fost distruse sau avariate şi aproape 80.000 de vite – o resursă crucială în această ţară extrem de săracă – au murit din cauza frigului.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat în această săptămână că 17 persoane au murit într-un sat din provincia Badakhshan din nord-estul Afganistanului din cauza „unei infecţii respiratorii acute”.

„Condiţiile meteorologice dificile au împiedicat echipajele de urgenţă să ajungă în zonă”, au deplâns reprezentanţii OMS.

Ajutorul umanitar internaţional a fost redus considerabil după revenirea la putere a talibanilor în Afganistan în urmă cu peste doi ani, după retragerea trupelor americane.
Guvernul taliban le-a interzis femeilor afgane să lucreze pentru organizaţii umanitare, obligându-le pe multe dintre acestea să îşi suspende operaţiunile.

Graţie unei excepţii adoptate pentru sectorul sănătăţii, anumite ONG-uri au putut să îşi reia ulterior activităţile din Afganistan.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#iarna #afganistan #decese

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții