IMM-urile vor beneficia de suport în ecologizarea afacerilor. Ce prevede programul (DOC)

Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii a organizat o sesiune online de informare cu genericul “Instrumentele de suport pentru ecologizarea ÎMM”.

În deschiderea evenimentului, directorul general ODIMM, Iulia Costin a subliniat faptul că aplicarea de către întreprinderile mici și mijlocii a modelelor de producție și consum durabil va contribui la eficientizarea utilizării resurselor, promovarea exporturilor și crearea noilor locuri de muncă.

“Companiile autohtone pot beneficia de suport pentru ecologizarea afacerilor prin intermediul ”Programului de ecologizare a ÎMM”. Totodată, ODIMM în colaborare cu UE și partenerii de dezvoltare: UNIDO, UNEP, OECD, Banca Mondială, Green for Grouth Found oferă pentru IMM un set de instrumente de suport pentru ecologizarea afacerilor în domenile implementării eco-inovațiilor, eficienței energetice și a resurselor”.

Iuliana Drăgălin, Secretar de Stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, a accentuat că ”Programul de ecologizare a ÎMM” este un instrument de susținere și dezvoltare a capacităților acestora pentru adoptarea practicilor de ecologizare a proceselor de producere și de prestare a serviciilor.

”Este în premieră când în Republica Moldova, un Program de stat de suport pentru întreprinderi, derulează în scopul educării spiritului de a acționa economic în interesul mediului prin utilizarea responsabilă a energiei, a resurselor de-a lungul lanțului valoric, precum și prin gestionarea materiei prime, reciclarea deșeurilor și reutilizarea acestora”, a declarat Iuliana Drăgălin, Secretar de Stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii.

Ecologizarea ÎMM, a subliniat în context Secretarul de Stat al MEI, va oferi Republicii Moldova un șir de oportunități, astfel încât țara noastră să beneficieze plenar de Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), precum și să atingă obiectivele de mediu ale Agendei 2030, adoptate de ONU în 2015, reiterând cu această ocazie, disponibilitatea Ministerului Economiei și Infrastructurii în susținerea tendințelor și inițiativelor benefice mediului, economiei și societății, în general.

Boris Filipov, Manager de program, Dezvoltare economică și oportunități de piață în cadrul Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova a reiterat importanța adaptării noilor tehnologii prietenoase mediului.

“Este necesar ca IMM-urile să se adapteze noilor realități și să pună în aplicare noi tehnologii ecologice. Ele se pot confrunta cu constrângeri, cum ar fi lipsa de conștientizare, lipsa resurselor și expertizei, care s-au înrăutățit în această perioadă de pandemie, dar există o serie de programe de suport. Prin intermediul proiectului EU4Environment, sprijinim acțiunile guvernelor din țările Parteneriatului estic pentru a dezvolta politici și cadrul de reglementare pentru ecologizarea IMM-urilor. Există, de asemenea, alte proiecte finanțate de UE care sprijină transformarea ecologică. Poate părea provocator, însă eforturile în această direcție vor fi cu siguranță compensate, făcând IMM-urile mai competitive și mai rezistente la potențialele noi șocuri”.

Reprezentantul UNIDO, Tatiana Chernyavskaya a prezentat suportul în Republica Moldova de promovare și dezvoltare a capacităților antreprenorilor și specialiștilor în aplicarea eficienței resurselor și a producerii mai pure.

Alex Leshchynskyy, din cadrul UNEP a informat mediul de afaceri despre asistența oferită în implementarea eco-inovațiilor în cadrul întreprinderilor.

Companiile autohtone au fost îndemnate să acceseze formele de suport în funcție de prioritățile și specificul afacerilor pe care le gestionează.

#Ecologizarea afacerii #odimm

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.