Imperiul energetic controlat de un miliardar ceh face 103 milioane de euro profit, accelerând investițiile în Moldova

Premier Energy a încheiat anul 2025 cu rezultate financiare în creștere semnificativă, susținute de extinderea producției din surse regenerabile, majorarea volumelor de energie furnizată și investițiile realizate în Republica Moldova și România.

Veniturile normalizate au ajuns la 1,673 miliarde de euro, în creștere cu 33% față de 2024, iar EBITDA normalizată s-a ridicat la 134 de milioane de euro, tot cu 33% peste nivelul anului precedent. Conform standardelor IFRS, veniturile au urcat la 1,715 miliarde de euro, în creștere cu 41%, iar EBITDA ajustată a fost de 177 de milioane de euro, de peste trei ori mai mare decât în 2024.

Profitul net s-a ridicat la 103 milioane de euro, comparativ cu 24 de milioane de euro în anul anterior, ceea ce reprezintă o majorare de 327%. Profitul net normalizat ilustrativ a ajuns la 66 de milioane de euro, în creștere cu 57%.

Producția de energie electrică din surse regenerabile și flexibile deținute de grup a ajuns la 421 GWh în 2025, aproape dublu față de anul precedent. Veniturile normalizate ale segmentului de producție au fost de 68 de milioane de euro, în creștere cu 98%, iar EBITDA a urcat la 35 de milioane de euro, cu 54% mai mult decât în 2024. Evoluția a fost susținută de contribuția integrală a activelor eoliene achiziționate în 2024, de noile parcuri solare dezvoltate în România și Republica Moldova și de centrala de cogenerare pentru echilibrare.

Segmentul de distribuție a generat venituri normalizate de 128 de milioane de euro, în creștere cu 6%, iar EBITDA normalizată a fost de 47 de milioane de euro, cu 3% peste nivelul anului anterior, pe fondul extinderii rețelelor și al creșterii volumelor distribuite.

Pe segmentul de furnizare, volumele de energie electrică livrate au crescut cu 10%, până la 7,4 TWh, iar cele de gaze naturale au totalizat 7,9 TWh, în scădere cu 11%. Veniturile normalizate din furnizare au ajuns la 1,477 miliarde de euro, în creștere cu 34%, iar EBITDA normalizată a fost de 55 de milioane de euro, cu 50% peste nivelul din 2024.

În 2025, grupul a investit 42 de milioane de euro în proiecte regenerabile. La finalul anului avea în dezvoltare aproape 350 MW de capacități regenerabile și 469 MWh de stocare în baterii. Dintre acestea, 137 MW de parcuri solare și 47 MWh de stocare au fost construite în 2025 și se află în faza de testare. Compania urmează să înceapă și construcția unui proiect de stocare în baterii de 400 MWh.

La 31 decembrie 2025, datoria netă a grupului era de 186 de milioane de euro. După ajustarea pentru capitalul de lucru, compania a înregistrat un surplus de numerar net ajustat de aproximativ 45 de milioane de euro. Investițiile realizate în 2025 sunt așteptate să înceapă să genereze venituri începând cu 2026.

Premier Energy este controlată de miliardarul ceh Jiri Smejc și este al treilea mare distribuitor de gaze din România şi cel mai mare furnizor şi distribuitor de electricitate din Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#miliardar ceh #investiții în moldova #Premier Energy #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu a generat un șoc clasic de risc pe piețele energetice globale, susține economistul Iurie Rija. Potrivit analizei sale, piețele reacționează simultan pe două planuri: prin majorarea „primei de risc” pe burse și prin blocaje logistice reale în zona Strâmtoarea Ormuz, a comentat pentru BANI.MD economistul Iurie Rija.

Aproximativ 20% din petrolul mondial și volume importante de gaz natural lichefiat tranzitează această arteră maritimă. Orice perturbare mută piața din echilibru teoretic în regim de stres operațional.

„Pe fondul tensiunilor, cotația Brent a urcat rapid în zona 80–82 dolari pe baril, cu variații zilnice de peste 10–12%. O creștere de la 72 la 82 dolari înseamnă un plus de circa 14%. În paralel, gazul european la hub-ul Title Transfer Facility (TTF) a crescut cu peste 40%, iar prețurile GNL în Asia au avansat cu aproape 39%, a punctat Rija.

În plus, tarifele de navlosire pentru petroliere s-au dublat, iar asigurările de risc de război au fost retrase în anumite rute, ceea ce adaugă costuri suplimentare pentru fiecare tonă transportată.

Pentru Republica Moldova, impactul nu este direct din Orientul Mijlociu, ci prin piața europeană. Motorina importată este corelată cu cotațiile Platts pentru regiunea mediteraneană și cu referința Brent.

Formula economică simplificată a prețului de import este: preț internațional al produsului + cost logistic + taxe + marjă comercială.

„Datele din 3 martie 2026 indică o cotație de 12.628 lei pe tonă pentru referința utilizată la calcul, cu o creștere zilnică de 329 lei pe tonă, echivalentul a aproape 2,7%. Într-o săptămână, avansul cumulativ depășește 750 lei pe tonă, adică peste 6%”, a mai spus Rija.

La pompă, prețul a urcat de la 10,04 lei la 10,67 lei pe litru. Diferența de 0,63 lei reprezintă circa 6,2%, ceea ce indică o transmitere aproape proporțională între piața angro și prețul final.

Potrivit economistului, dacă Brent se stabilizează în intervalul 80–90 dolari pe baril, impactul suplimentar asupra motorinei ar putea însemna încă 3–5% creștere, în funcție de cursul valutar și costurile logistice.

Dacă însă petrolul depășește 100 dolari pe baril, scenariul se schimbă radical. O creștere de la 80 la 100 dolari înseamnă +25%. Chiar dacă transmisia în produsul finit este de 60–70% din șoc, majorarea la nivel angro ar putea ajunge la 15–18%. Aplicat la un preț de 10,7 lei pe litru, acest lucru ar putea împinge motorina spre 12–12,5 lei pe litru, în lipsa unor ajustări fiscale sau valutare.

„Pentru agricultură, efectul este imediat. La grâu, consumul mediu este estimat la 80–100 litri de motorină pe hectar pentru întreg ciclul de producție. O scumpire de 1 leu pe litru înseamnă 80–100 lei suplimentari pe hectar. La o exploatație de 1.000 hectare, impactul ajunge la 80.000–100.000 lei”, susține Rija.

În aceste condiții, marja netă devine extrem de sensibilă la volatilitatea energetică.

Economistul recomandă fermierilor: securizarea stocurilor înainte de vârful sezonier, analiza de sensibilitate în buget pentru scenarii de +5%, +10% sau +20% la motorină, optimizarea logisticii lucrărilor pentru reducerea consumului per hectar și – monitorizarea mecanismelor de compensare a accizei și aprovizionarea anticipată.

Concluzia este că nu ne aflăm încă într-o criză structurală de aprovizionare. Potrivit Agenția Internațională pentru Energie, piața globală rămâne bine aprovizionată, iar producția suplimentară din SUA, Guyana și OPEC+ poate tempera o parte din șoc.