IMPORTANT! Autoritățile RENUNȚĂ la troleibuzele destinate școlarilor

Autoritățile municipale anunță că, din această săptămână, rutele speciale de troleibuz pentru elevi, profesori și părinți cu copii din Chișinău nu vor mai fi disponibile. Prin urmare, călătoriile în transportul public vor fi la fel ca odinioară, scrie Realitatea.md.

Anunțul a fost făcut de către șeful interimar al Direcției generale transport public și căi de comunicație, Vitalie Mihalache, în cadrul ședinței de la primărie.

Potrivit funcționarului, măsura vine după ce verificările responsabililor în teren au arătat că serviciul este mai puțin solicitat.

„S-a constat că transportul dedicat pentru elevi este unul mai puțin solicitat și mai puțin valorificat, comparativ cu transportul de pasageri. Astfel ne propunem ca începând cu ziua de astăzi, acest serviciu să fie oferit la egal ca și celorlalți pasageri, utilizatori ai serviciului de transport public care este oferit de municipalitate”, a precizat Mihalache.

Responsabilii de la Primărie au precizat că rutele destinate elevilor, profesorilor vor mai circula astăzi și mâine în oraș, iar ulterior vehiculele vor circula în regim obișnuit.

Amintim că, în intervalul orelor 𝟬𝟲:𝟱𝟬 – 𝟬𝟵:𝟬𝟬, fiecare al patrulea troleibuz de pe rutele 𝗻𝗿. 𝟮, 𝟴, 𝟭𝟬, 𝟭𝟮, 𝟮𝟮 și 𝟮𝟱 era destinat exclusiv pentru transportarea copiilor spre școli şi grădinițe.

Cu aceste troleibuze puteau circula și cadrele pedagogice.

Rutele destinate copiilor au fost scoase la linie de la întâi septembrie, anul trecut.

Astfel, municipalitatea și-a propus să prevină și să diminueze răspândirea virusului COVID-19. Primăria municipiului Chișinău spunea că regula se aplică însă doar pentru dusul spre școală, în timp ce revenirea este la alegerea fiecăruia.

#scolari #renunta #troilebuz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultura Republicii Moldova traversează un proces accelerat de modernizare și consolidare, reflectat direct în structura importurilor de tehnică agricolă. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, în perioada 2023–2025, Moldova a importat 12,9 mii de pluguri, în valoare totală de 116,3 milioane de lei, un volum care indică schimbări structurale profunde în sectorul agrar.

Datele arată că 84% din plugurile importate au fost noi, semn al creșterii capacității financiare a fermierilor și al orientării către eficiență și productivitate. În termeni valorici, tehnica nouă a reprezentat 81% din totalul importurilor, restul revenind echipamentelor second-hand. Dominante au fost plugurile pentru tractoare, care au constituit aproape 77% din totalul pieței, în timp ce segmentul mini-tractoarelor și al mototehnicii a intrat pe un trend clar descendent.

Potrivit analizei, vârful importurilor a fost atins în 2024, când au fost aduse în țară peste 5.200 de pluguri, aproape dublu față de 2023. În 2025 a urmat o ușoară corecție, la circa 4.800 de unități, ceea ce sugerează trecerea de la o fază de modernizare intensivă la una de reînnoire planificată a parcului de utilaje.

Structura tipologică a importurilor confirmă orientarea către exploatații profesionale. Plugurile clasice, nereturnabile, au dominat piața cu 45,8% din volum, dar aproape 70% din valoarea totală, având un preț mediu de peste 13.000 de lei. În paralel, Moldova a importat și echipamente de nișă, inclusiv pluguri excentrice, discuri și scarificatoare (chisel), unele cu prețuri ce depășesc 200.000 de lei per unitate, semn al apariției unui segment premium în agricultură.

Din punct de vedere geografic, piața este puternic concentrată: China a furnizat peste 76% din totalul plugurilor importate, urmată de Turcia (12,6%) și Ucraina (3,2%). Ponderea producătorilor tradiționali din Uniunea Europeană rămâne redusă, sub 5%, ceea ce reflectă raportul preț–calitate adaptat posibilităților financiare ale fermierilor moldoveni.

Și structura importatorilor indică o oligopolizare a pieței. Zece companii controlează peste 88% din totalul importurilor, iar două dintre ele – Olisgrup SRL și Radu-Promo SRL – concentrează aproape jumătate din piață. Restul de 77 de companii împart mai puțin de 12% din importuri, ceea ce sugerează bariere ridicate de intrare și avantajele logistice ale marilor jucători.